Mănăstirea Galata din Iaşi a aniversat trei decenii de la reînfiinţare

Preasfințitul Părinte Macarie a oficiat joi, 21 mai 2026, Sfânta Liturghie la Mănăstirea Galata din Iaşi, cu prilejul hramului şi împlinirii a trei decenii de la reînfiinţarea aşezării monahale. La această sărbătoare frumoasă au participat numeroşi credincioşi de toate vârstele.

Mănăstirea Galata din Iaşi a împlinit joi, 21 mai 2026, cu prilejul hramului, 30 de ani de la reînfiinţare. La orele dimineţii, soborul slujitorilor, maicile din aşezarea monahală şi pelerinii l-au întâmpinat pe Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord. Ierarhul a intrat în biserica Înălţării Domnului de la Galata, unde a oficiat Sfânta Liturghie cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Răspunsurile la strană au fost oferite de Corul „Mystikon”, coordonat de lector universitar doctor Adrian Sîrbu de la Facultatea de Compoziţie, Muzicologie şi Pedagogie muzicală – Secţia muzică bizantină a Universităţii „George Enescu“ din Iaşi. La slujba de hram au participat stareţe şi monahii din mai multe aşezări monahale moldave. PS Macarie a fost însoțit de un grup de preoți și tineri români și scandinavi din cadrul Centrului de Tineret „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” (CTSM) al Episcopiei Europei de Nord.

Înălțarea Domnului, sărbătoarea chemării omului la comuniunea veșnică cu Dumnezeu

La momentul împărtăşirii, oamenii s-au apropiat cu evlavie de Sfântul Potir, după ce s-au pregătit prin Taina Sfintei Spovedanii. Episcopul ortodox român al Europei de Nord a vorbit despre semnificația duhovnicească a praznicului Înălțării Domnului, arătând că Mântuitorul Hristos, prin Înălțarea Sa la cer, nu Se desparte de oameni, ci rămâne pururea prezent în viața Bisericii. Preasfinția Sa a subliniat că Înălțarea Domnului este sărbătoarea chemării omului la comuniunea veșnică cu Dumnezeu și la ridicarea inimii din cele trecătoare către cele cerești, îndemnând pe cei prezenți la viețuire în credință, nădejde și iubire. Ierarhul i-a prezentat celor prezenţi pe preoții slujitori și pe tinerii pelerini convertiți la Ortodoxie, veniți din țările scandinave, evidențiind lucrarea misionară și pastorală desfășurată în diaspora nordică. În acelaşi timp, ierarhul a mulţumit stavroforei Valentina Ţugui, stareţa Mănăstirii Galata pentru invitaţia adresată de a participa la hramul străvechii aşezări monahale.

Mănăstirea Galata, ctitoria lui Petru Şchiopul

Cele două decenii de la reînfiinţarea Mănăstirii Galata au însemnat o rememorare a tuturor momentelor frumoase, dar şi a greutăţilor ce au fost depăşite prin multă rugăciune. Aşezarea monahală şi-a reluat timid viaţa duhovnicească în anul 1996, în locaşul de închinare slujind atât Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, cât şi Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan. De asemenea, ierarhi din ţară şi străinătate au păşit pragul acesteia, fiind impresionaţi de istoria locaşului de închinare. Prin râvna şi osteneala maicilor din mănăstire, dar şi prin cea a celor care au vieţuit aici, Galata este în prezent un loc de tihnă şi de regăsire interioară. Biserica Mănăstirii Galata din Iaşi a fost construită în a doua domnie a lui Petru Şchiopul, în anul 1582, după lupta de la Bogdăneşti, şi a fost sfinţită în anul 1584. Aşezământul monastic a fost reînfiinţat în anul 1990 de PF Daniel. Abia şase ani mai târziu, câteva monahii au fost rânduite la Galata pentru a relua rânduiala monahicească.

Sfinţii Împărați Constantin și Elena, serbaţi în Parohia Ruseni II-Borleşti

Credincioşii au participat în număr mare la Vecernia unită cu Litia, săvârşită miercuri, 20 mai 2026, în Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” – Ruseni II-Borleşti, Protopopiatul Roznov, judeţul Neamţ.


Slujba a fost oficiată de către arhimandritul Cleopa Nistor, consilier patriarhal, directorul Centrului social-pastoral Sfânta Maria – Techirghiol, judeţul Constanţa, alături de un sobor de preoţi. Grupul psaltic „Melozii Neamţului”, dirijat de Emanuel Stama, a oferit răspunsurile la strană. Cântările Vecerniei au fost închinate atât Înălţării Domnului, cât şi Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Predica de la finalul slujbei a fost ţinută de către preotul Bogdan Dumitrache de la Parohia Piatra Şoimului I, Protopopiatul Roznov, care remarcat printre altele că Dumnezeu aşteaptă de la oameni iubire jertfitoare. Preotul paroh Constantin Dămian a mulţumit părinţilor slujitori, membrilor grupului psaltic şi credincioşilor din parohie şi din alte localităţi pentru că s-au rugat la prima slujbă închinată Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena cu prilejul hramului din acest an. La final, a avut loc agapa frăţească pregătită de gospodinele din parohie.

Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” – Ruseni II-Borleşti a fost ridicată între anii 2007-2017, cu sprijinul enoriaşilor, fiind târnosită în luna mai 2024 de către Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

Lavinia Stan a vorbit la Borleşti-Neamţ despre „Bucuria de a creşte copii”

Autoarea cărţii „Organizatorii de vieţi”, Lavinia Stan, a adunat vineri, 23 ianuarie 2026, în Căminul cultural Borleşti, judeţul Neamţ, peste o sută de participanţi de toate vârstele. Invitata Parohiei „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” – Ruseni II-Borleşti a susţinut cu acest prilej conferinţa „Bucuria de a creşte copii”.

 

Oamenii din comuna Borleşti, judeţul Neamţ, dar şi din zonele învecinate, au participat vineri, 23 ianuarie 2026, de la ora 17:00, la o conferinţă dedicată creşterii pruncilor. Aceasta a avut loc la Căminul cultural Borleşti, judeţul Neamţ, şi s-a intitulat „Bucuria de a creşte copii”. Invitata conferinţei a fost Lavinia Stan, autoarea cărţii „Organizatorii de vieţi – Principii estenţiale pentru creşterea cu suscces a copiilor”. Evenimentul a fost organizat de Parohia „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” – Ruseni II-Borleşti, Protopopiatul Roznov, judeţul Neamţ. Preotul paroh Constantin Dămian a prezentat câteva date despre formarea profesională şi din activitatea Laviniei Stan. Apoi, invitata a susţinut conferinţa pe baza temei alese şi a prezentat cartea „Organizatorii de vieţi”, apărută în 2025 la Editura „Curtea Veche Publishing” din Bucureşti.

În partea a doua a întâlnirii, a urmat sesiunea de întrebări, în cadrul căreia, Lavinia Stan a expus soluţii părinţilor la problemele care apar deseori în viaţa copiilor şi a tinerilor.

Conferinţa a făcut parte din Proiectul „Credinţa începe de acasă” pe care Parohia Borleşti II îl implementează în cadrul Concursului național catehetic „Familia – binecuvântare a lui Dumnezeu şi şcoală a iubirii smerite şi darnice”. Competiţia este inclusă în Programul național catehetic „Hristos împărtăşit copiilor” al Patriarhiei Române.

Prezenţa Laviniei Stan în comuna Borleşti s-a datorat Maicii Domnului, după cum a reieşit din discuţiile pe care organizatorii evenimentului le-au avut. Rugăciuni către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu a înălţat şi Andreea, mamă a zece copii din Parohia Ruseni II-Borleşti, după ce a văzut mai multe materiale pe internet cu invitata conferinţei. Ea s-a rugat ca într-o zi Dumnezeu, prin răgăciunile Fecioarei Maria, să rânduiască să o cunoască pe Lavinia Stan şi să-i ceară câteva sfaturi. Mai mult de atât, înainte de începerea evenimentului, autoarea cărţii „Organizatorii de vieţi” a cerut în taină mijlocirea „Măicuţei Domnului” pentru ca tot ceea ce va expune în faţa publicului să fie de folos în vieţile de familie ale celor prezenţi. Întâlnirea de la Borleşti a fost mai mult decât o conferinţă tipică, deoarece în faţa mamelor, a taţilor, a bunicilor şi a tinerilor a vorbit un om cu multe daruri de la Dumnezeu, cu o experienţă în viaţa de familie şi cu o formare pentru lucrul cu mamele.

Lavinia Stan este licenţiată a Facultăţii de Litere de la Universitatea Bucureşti, iar în urmă cu mai bine de zece ani a început o carieră de life şi systemic coach. A urmat şcoala americană Co-Active Training Institute. A obţinut o acreditare internaţională în această reţea şi a practicat peste 2000 de ore cu grupuri şi în sesiuni unu la unu. A dedicat ani din profesia sa lucrului cu mamele din ţară şi din afara ei pe subiecte care ţin de creşterea şi educarea copiilor. În perioada pandemiei a avut o apariţie consistentă la emisiunea „Şcoala din Familie” difuzată de televiziunea Trinitas TV a Patriarhiei Române. Este mamă a şase copii, cinci fete şi un băiat. A oferit numeroase interviuri în presă despre creşterea şi educarea copiilor. Foarte multe materiale difuzate pe internet au fost distribuite de mii de utilizatori ai reţelelor sociale.

DCIM100MEDIADJI_0906.JPG

 

Troiţă şi bust al Sfântului Voievod Ştefan, sfinţite la Romanovca

Praznicul Adormirii Maicii Domnului pe stil vechi a fost prilej de bucurie joi, 28 august 2025, pentru enoriaşii Parohiei Romanovca, Protopopiatul Ungheni, Mitropolia Basarabiei.

În Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” a fost oficiată Sfânta Liturghie de către arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu, alături de un sobor de preoţi. La slujbă au participat câţiva fii duhovniceşti ai părintelui stareţ Nicodim. Oamenii s-au rugat cu evlavie în cadrul Sfintei Liturghii atât pentru ei, cât şi pentru cei din inimile lor. Predica sărbătorii a fost ţinută de părintele Florin Buţincu, de la Parohia Brustureţ-Mironeasa, judeţul Iaşi, care a amintit şi de legatura frumoasă dintre Mănăstirea Hadâmbu şi Parohia Romanovca.

A urmat sfinţirea troiţei Mântuitorului Hristos pictată recent de părintele paroh Nicolae Tverdostup, situată în incinta ansamblului parohial. Programul a continuat cu sfinţirea bustului Binecredinciosuşui Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, amenajat în parcul dinspre drumul european 58, prin contribuţia Mănăstirii Hadâmbu.

Arhimandritul Nicodim Gheorghiţă a apreciat munca pe care părintele paroh Nicolae a depus-o de-a lungul celor peste două decenii în Parohia Romanovca.

Părintele paroh a muţumit tuturor pentru prezenţă şi a menţionat că toate cele ce s-au împlinit se datorează Maicii Domnului.

Un cuvânt despre Slăvitul Voievod Ştefan cel Mare a adresat celor prezenţi colonelul în rezervă Cezar Cobuz, preşedintele Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” – filiala Iași.

În semn de preţuire, părintele stareţ a oferit părintelui Nicolae şi doamnei preotese Alexandra o icoană cu chipul Maicii Domnului.

Amintim că din anul 2019, Mănăstirea Hadâmbu sprijină lucrările de construcţie, de înfrumuseţare şi de dotare la ansamblul parohial din Romanovca.

DCIM100MEDIADJI_0637.JPG
DCIM100MEDIADJI_0640.JPG
DCIM100MEDIADJI_0642.JPG
DCIM100MEDIADJI_0645.JPG

DCIM100MEDIADJI_0659.JPG
DCIM100MEDIADJI_0651.JPG
DCIM100MEDIADJI_0656.JPG

 

Sfinţire de troiţă în localitatea Alexeşti din comuna Ipatele

O preafrumoasă troiţă închinată Mântuitorului Hristos sculptată în lemn de stejar a fost sfinţită miercuri, 6 august 20205, în filia Alexeşti a Parohiei Cuza-Vodă, comuna Ipatele, judeţul Iaşi. Edificiul a fost înălţat de către familia Postârnac Costică şi Viorica din Ipatele. Slujba Aghesemei mici şi rânduiala sfinţirii au fost oficiate de către arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu din judeţul Iaşi, alături de un sobor de preoţi. O mulţime mare de oameni din mai multe localităţi învecinate dar şi din alte părţi s-au rugat împreună la acest moment duhovnicesc. Peste cei prezenţi Bunul Dumnezeu a rânduit ca din ceruri să vină o ploaie liniştită.

Părintele paroh Ionel Viorel Olariu şi-a exprimat bucuria pentru că în Alexeşti s-a înălţat o troiţă.

Arhimandritul Nicodim Gheorghiţă a apreciat jertfa familiei Postârnac pentru gândul de a cinsti Sfânta Cruce prin înălţarea unei troiţe.

Primarul emerit Constantin Postârnac a amintit cum a venit gândul de a înălţa troiţa din Alexeşti. „Consider că înălțarea acestei troițe se datorează faptului că am trecut de foarte multe ori prin acest sat de-a lungul anilor. Nu mi-am dat seama că aici ar trebui înălţată o Sfântă Cruce, dar şi o biserică pentru ca oamenii să nu mai meargă pe jos cinci kilometri până în satul Cuza-Vodă. Aici va fi şi o bisericuţă (aplauze)! Ştiu că se lucrează la documente. Biserica este mai mult decât necesară. Aici sunt 3500 de metri pătraţi, astfel că va fi amenajat şi cimitirul parohial. Am credinţa că această localitate va fi aşa cum a fost în anii din urmă. Mulţumesc consătenilor mei pentru că m-aţi înţeles de fiecare dată şi m-aţi sprijinit în ceea ce am iniţiat. Mulţumesc părintelui stareţ şi fiiilor duhovniceşti ai Sfinţiei Sale de la Mănăstirea Hadâmbu. O familie este în Ipatele şi alta la aşezarea monahală din Dealul Mare, locul unde ne rugăm şi ne gândim la acele lucruri bune care ar trebui făcute”.

Oamenii au participat cu multă bucurie la acestă slujbă şi au primit din partea ctitorilor câte un pachet cu alimente.

În satul tradiţional românesc, pe lângă Biserică, un rol important în viaţa creştinilor îl au troiţele. Aceste cruci aşezate la margine de drum sau la răscruce de drumuri sunt dovezi ale comunicării noastre cu Dumnezeu, ale identităţii noastre creştine.

 

Hramul Bisericii „Soborul Tuturor Sfinţilor” din Parohia Urşiţa-Mironeasa

Biserica „Soborul Tuturor Sfinţilor” din Parohia Urşiţa-Mironeasa, Protopopiatul 3 Iaşi, judeţul Iaşi, își serbează duminică, 15 iunie 2025, hramul. Sâmbătă seară, credincioşii de toate vârstele au participat la slujba Vecerniei unită cu Litia. Într-o atmosferă duhovnicească de sărbătoare, prima slujbă dedicată hramului din acest an a fost săvârşită de către arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu, împreună cu un sobor de preoţi. Cu acest prilej, s-au înălţat rugăciuni de mulţumire pentru toate binefacerile revărsate de Dumnezeu asupra ctitorilor. Predica sărbătorii a fost ţinută de către părintele Andrei Mocanu de la Parohia Cucuteni-Leţcani, judeţul Iaşi. Un cuvânt de încurajare şi de apreciere a adresat apoi arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, care a susţinut lucrările de construcţie ale ansamblului parohial din Urşiţa, dar şi multe proiecte social-filantropice. Părintele paroh Emanuel Apetrei şi-a exprimat recunoştinţa faţă de părintele stareţ şi faţă de toţi cei ce s-au implicat în construirea ansamblului parohial, dar şi şi în programale social-filantropice şi culturale derulate până în prezent.

Parohia Urșița a fost înființată pe 8 februarie 2010, având ca loc de slujire vechea biserică din lemn ridicată în anul 1985, cu hramul Izvorul Tămăduirii. Piatra de temelie pentru noua biserică, închinată Soborului Tuturor Sfinţilor, a fost pusă în anul 2007 de către Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, în vremea slujirii ca Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. De asemenea, Înaltpreasfinţia Sa a coordonat până în anul 2020 toate lucrările derulate în Parohia Urşiţa. În prezent se lucrează la pictura sfântului locaş.

Hramul Mănăstirii Voroneţ, serbat în atmosfera pascală

Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, a Mănăstirii Voroneţ din oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava, şi-a serbat miercuri, 23 aprilie 2025, hramul. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, în prezenţa unui număr mare de pelerini.

În atmosfera Sfintelor Paşti din Anul Mântuirii 2025, Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, zidită de către Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, şi-a cinstit ocrotitorul. Pe scena din incinta străvechiului aşezământ monastic a fost oficiată la orele dimineţii Utrenia Sfintelor Paşti. Apoi, Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, a fost întâmpinat la intrarea principală a mănăstirii de soborul slujitorilor, de monahii şi de credincioşi, în dangătul clopotelor. Ierarhul a intrat în sfântul locaş unde s-a închinat la mormântul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul şi în Sfântul Altar. Preasfinţia Sa şi soborul preoţilor şi diaconilor a mers în procesiune către scena special amenajată unde, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a oficiat Sfânta Liturghie. Mulţime de oameni s-a rugat alături de Episcopul-vicar al Sucevei şi Rădăuţilor, iar printre invitaţi s-au numărat maici stareţe şi reprezentanţi ai mai multor instituţii locale şi judeţene. După citirea Sfintei Evanghelii, PS Damaschin Dorneanul a adresat un cuvânt de învăţătură despre schimbarea pe care creştinul ar putea să o facă în viaţă.

La momentul Chinonicului, Grupul folcloric „Humoreanca” de la Clubul Copiilor Gura Humorului, dirijat de instructor Luminița Croitoru – Chiriac, a interpretat câteva pricesne închinate Învierii Domnului.

Stavrofora Eustohia Duciuc, stareţa Mănăstirii Voroneţ, şi-a exprimat recunoştinţa faţă de toţi cei ce au înălţat rugăciuni la pomenirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă. Toţi pelerinii au primit la final câte un pachet cu alimente.

Cinstirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe la Mănăstirea Voroneţ a fost cu totul deosebită datorită atmosferei pascale din Săptămâna Luminată, dar şi vremii frumoase dăruită de Bunul Dumnezeu. Slujirea Preasfinţitului Damaschin Dorneanul şi a părinţilor veniţi în număr mare a adus multă bucurie în inimile credincioşilor, care s-au întos la casele lor cu pace.

Mănăstirea Voroneţ a fost ctitorită în anul 1488 de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, fiind cunoscută în toată lumea pentru pictura sa interioară şi exterioară deosebită. Aşezarea monahală face parte din monumentele româneşti trecute în patrimoniul mondial UNESCO. La Mănăstirea Voroneţ este înmormântat Sfântul Daniil Sihastrul, care a fost duhovnicul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Pictura exterioară a Mănăstirii Voroneţ a fost resfinţită pe 14 septembrie 2008 de Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi de IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. În interior şi exterior, biserica Mănăstirii Voroneţ este înfrumuseţată cu picturi în frescă de o deosebită valoare artistică. Pictura interioară a fost făcută în 1494. Veşmântul de pictură exterioară i-a fost lucrat în 1547, când a fost adăugat şi pridvorul de eruditul mitropolit Grigorie Roşca. Planurile iconografice au fost zămislite în mintea acestui mitropolit al Moldovei, care se odihneşte în pridvorul Mănăstirii Voroneţ. Este cunoscut în lume pentru albastrul de Voroneţ, culoare intrată în galeria culorilor universale, un albastru care după sute de ani este tot atât de frumos, renumită fiind pictura Judecăţii de Apoi. (Constantin Ciofu)

DCIM100MEDIADJI_0054.JPG
DCIM100MEDIADJI_0057.JPG
DCIM100MEDIADJI_0060.JPG
DCIM100MEDIADJI_0067.JPG

Moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava au binecuvântat Mănăstirea Voroneţ

Ctitoria Sfântului Voievod Ştefan cel Mare a Mănăstirii Voroneţ din oraşul Gura Humorului, în care se află mormântul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, a primit luni, 21 octombrie 2024, binecuvântarea Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Racla cu sfintele moaşte ale Ocrotitorului Sucevei a fost adusă în procesiune în străvechea aşezare monahală de la Voroneţ în cadrul pelerinajului de două zile organizat în Eparhia Sucevei şi Rădăuţilor. Pelerinajul a avut loc cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, în contextul Anului omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și Anului comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți.

La ceas de seară, stavrofora Eustohia Duciuc, stareţa Mănăstirii Voroneţ, împreună cu monahiile aşezământului monastic, şi cu numeroşi credincioşi, a aşteptat cu emoţie venirea sfintelor moaşte. Toţi cei prezenţi au ţinut în mâini lumânări aprinse şi flori, pregătite pentru Sfântul care este cunoscut în întreaga Ortodoxie pentru minunile pe care le săvârşeşte. În acelaşi timp, gospodarii din Voroneţ au ţinut în mâini prapurii şi crucile care sunt scoase pentru momentele liturgice speciale din anul bisericesc.

Clipele de aşteptare au luat sfârşit odată cu sosirea sfintelor moaşte, înconjurate de sute de flori oferite de credincioşii din comunităţile în care racla Sfântului a poposit. Delegaţia de la Centru eparhial Suceava a fost condusă de către Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Rânduiala a cuprins o ectenie şi o rugăciune, timp în care cei prezenţi au avut bucuria să cinstească sfintele moaşte ale celui ce prin mucenicie a mărturisit credinţa ortodoxă.

Mănăstirea Voroneţ are o legătură foarte specială cu Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Acum 475 de ani, martiriul său a fost pictat pe faţada de sud a istoricei mănăstiri, ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. În 1313, Sfântul a fost martirizat în Cetatea Albă, iar în 1402, Domnitorul Alexandru cel Bun a dorit ca moaştele Sfântului Ioan să fie ocrotitoare ale întregii Moldove împotriva năvălitorilor. În stânga intrării în biserica Mănăstirii Voroneţ este reprezentată ziua de 24 iunie 1402, când se prăznuieşte aducerea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou. În 1457, când Mitropolitul Grigorie Roşca a dorit să înveşmânteze biserica Mănăstirii Voroneţ cu pictură exterioară, martiriul Sfântului a fost zugrăvit deasupra intrării în sfântul locaş.

DCIM100MEDIADJI_0115.JPG
DCIM100MEDIADJI_0116.JPG

 

PS Ignatie a slujit la hramul Mănăstirii Războieni, judeţul Neamţ

Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a Mănăstirii Războieni, judeţul Neamţ, şi-a serbat vineri, 8 noiembrie 2024, hramul. Numeroşi credincioşi din comuna Războieni, judeţul Neamţ, dar şi din alte localităţi învecinate s-au rugat împreună în cadrul Sfintei Liturghii oficiată de către Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor.

Ziua pomenirii Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil a fost marcată în mod deosebit la Mănăstirea Războieni din judeţul Neamţ. La orele dimineţii, în incinta străvechiului locaş de închinăciune a fost întâmpinat Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, de soborul slujitorilor, de stavrofora Olimpiada Neagu, stareţa mănăstirii şi de pelerini. Ierarhul a săvârşit Sfânta Liturghie cu binecuvântarea Înaltpreafinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Din soborul slujitorilor a făcut parte şi arhimandritul Petroniu Marin, exarh zona Neamţ.

PS Ignatie a vorbit după Sfânta Evanghelie despre cinstirea Sfinţilor Arhangheli şi a Sfinţilor Îngeri. La final, Preasfinţia Sa a transmis binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan. Programul liturgic s-a încheiat cu Parastasul pentru ctitorii aşezării monahale şi pentru cei adormiţi.

Scurt istoric

Pe meleagurile pitoreştii aşezări Războieni-Valea Albă, judeţul Neamţ, s-a desfăşurat una dintre cele mai crâncene bătălii pe care a purtat-o Sfântul Voievod Ştefan cel Mare cu turcii, la 26 iunie 1476. Momentul de la Valea Albă a fost cel mai plin de suferinţă al vieţii lui Ştefan, care, deşi a fost un bun conducător de oşti, nu a reuşit să biruiască numeroasa armată turcească. Din zbuciumul trăirii interioare a voievodului a răsărit hotărârea de a ridica o biserică-mausoleu, gând materializat însă după 20 de ani de la bătălie.

Biserica este ridicată în stil gotic, îmbinat cu elemente moldoveneşti, pe plan dreptunghiular, fără turle. În exterior, pe peretele de miazăzi, se află pisania sculptată în piatră, în limba slavonă, ce constituie un valoros document, ca mărturie a luptei moldovenilor pentru apărarea ţării şi a credinţei strămoşeşti. În urma săpăturilor arheologice, efectuate în anul 1974, s-a identificat o groapă comună dispusă între mijlocul naosului şi altar, în care au fost reînhumate numeroase oseminte ale ostaşilor căzuţi în lupta de la Valea Albă.

Mănăstirea Războieni a luat fiinţă în 1734, ca aşezare monahală de călugări. În 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi schimbă statutul aşezământului monastic, devenind mănăstire de monahii. De-a lungul timpului, a fost supusă vitregiilor vremii, fiind văduvită de toate bunurile şi daniile primite de-a lungul timpului. În 1959, în baza decretului 410, a fost desfiinţată, casele fiind distruse, iar călugăriţele alungate.

În 1990, după 31 de ani, a fost reînfiinţată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Afierosită Sfântului Arhanghel Mihail, biserica Mănăstirii Războieni răscoleşte inimile tuturor românilor şi întăreşte conştiinţa faţă de credinţa creştină ortodoxă în care a gândit, cu care a simţit şi în duhul căreia a acţionat cel care va rămâne pururi pomenitul ctitor al acestui sfânt locaş, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Mănăstirea Războieni adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana cu Maica Domnului în braţe, veche de şase secole.