Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a Mănăstirii Războieni, judeţul Neamţ, şi-a serbat vineri, 8 noiembrie 2024, hramul. Numeroşi credincioşi din comuna Războieni, judeţul Neamţ, dar şi din alte localităţi învecinate s-au rugat împreună în cadrul Sfintei Liturghii oficiată de către Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor.
Ziua pomenirii Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil a fost marcată în mod deosebit la Mănăstirea Războieni din judeţul Neamţ. La orele dimineţii, în incinta străvechiului locaş de închinăciune a fost întâmpinat Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, de soborul slujitorilor, de stavrofora Olimpiada Neagu, stareţa mănăstirii şi de pelerini. Ierarhul a săvârşit Sfânta Liturghie cu binecuvântarea Înaltpreafinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Din soborul slujitorilor a făcut parte şi arhimandritul Petroniu Marin, exarh zona Neamţ.
PS Ignatie a vorbit după Sfânta Evanghelie despre cinstirea Sfinţilor Arhangheli şi a Sfinţilor Îngeri. La final, Preasfinţia Sa a transmis binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan. Programul liturgic s-a încheiat cu Parastasul pentru ctitorii aşezării monahale şi pentru cei adormiţi.
Scurt istoric
Pe meleagurile pitoreştii aşezări Războieni-Valea Albă, judeţul Neamţ, s-a desfăşurat una dintre cele mai crâncene bătălii pe care a purtat-o Sfântul Voievod Ştefan cel Mare cu turcii, la 26 iunie 1476. Momentul de la Valea Albă a fost cel mai plin de suferinţă al vieţii lui Ştefan, care, deşi a fost un bun conducător de oşti, nu a reuşit să biruiască numeroasa armată turcească. Din zbuciumul trăirii interioare a voievodului a răsărit hotărârea de a ridica o biserică-mausoleu, gând materializat însă după 20 de ani de la bătălie.
Biserica este ridicată în stil gotic, îmbinat cu elemente moldoveneşti, pe plan dreptunghiular, fără turle. În exterior, pe peretele de miazăzi, se află pisania sculptată în piatră, în limba slavonă, ce constituie un valoros document, ca mărturie a luptei moldovenilor pentru apărarea ţării şi a credinţei strămoşeşti. În urma săpăturilor arheologice, efectuate în anul 1974, s-a identificat o groapă comună dispusă între mijlocul naosului şi altar, în care au fost reînhumate numeroase oseminte ale ostaşilor căzuţi în lupta de la Valea Albă.
Mănăstirea Războieni a luat fiinţă în 1734, ca aşezare monahală de călugări. În 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi schimbă statutul aşezământului monastic, devenind mănăstire de monahii. De-a lungul timpului, a fost supusă vitregiilor vremii, fiind văduvită de toate bunurile şi daniile primite de-a lungul timpului. În 1959, în baza decretului 410, a fost desfiinţată, casele fiind distruse, iar călugăriţele alungate.
În 1990, după 31 de ani, a fost reînfiinţată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Afierosită Sfântului Arhanghel Mihail, biserica Mănăstirii Războieni răscoleşte inimile tuturor românilor şi întăreşte conştiinţa faţă de credinţa creştină ortodoxă în care a gândit, cu care a simţit şi în duhul căreia a acţionat cel care va rămâne pururi pomenitul ctitor al acestui sfânt locaş, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Mănăstirea Războieni adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana cu Maica Domnului în braţe, veche de şase secole.
