constantin – Constantin Ciofu

Hramul Bisericii „Soborul Tuturor Sfinţilor” din Parohia Urşiţa-Mironeasa

Biserica „Soborul Tuturor Sfinţilor” din Parohia Urşiţa-Mironeasa, Protopopiatul 3 Iaşi, judeţul Iaşi, își serbează duminică, 15 iunie 2025, hramul. Sâmbătă seară, credincioşii de toate vârstele au participat la slujba Vecerniei unită cu Litia. Într-o atmosferă duhovnicească de sărbătoare, prima slujbă dedicată hramului din acest an a fost săvârşită de către arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu, împreună cu un sobor de preoţi. Cu acest prilej, s-au înălţat rugăciuni de mulţumire pentru toate binefacerile revărsate de Dumnezeu asupra ctitorilor. Predica sărbătorii a fost ţinută de către părintele Andrei Mocanu de la Parohia Cucuteni-Leţcani, judeţul Iaşi. Un cuvânt de încurajare şi de apreciere a adresat apoi arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, care a susţinut lucrările de construcţie ale ansamblului parohial din Urşiţa, dar şi multe proiecte social-filantropice. Părintele paroh Emanuel Apetrei şi-a exprimat recunoştinţa faţă de părintele stareţ şi faţă de toţi cei ce s-au implicat în construirea ansamblului parohial, dar şi şi în programale social-filantropice şi culturale derulate până în prezent.

Parohia Urșița a fost înființată pe 8 februarie 2010, având ca loc de slujire vechea biserică din lemn ridicată în anul 1985, cu hramul Izvorul Tămăduirii. Piatra de temelie pentru noua biserică, închinată Soborului Tuturor Sfinţilor, a fost pusă în anul 2007 de către Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, în vremea slujirii ca Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. De asemenea, Înaltpreasfinţia Sa a coordonat până în anul 2020 toate lucrările derulate în Parohia Urşiţa. În prezent se lucrează la pictura sfântului locaş.

Hramul Mănăstirii Voroneţ, serbat în atmosfera pascală

Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, a Mănăstirii Voroneţ din oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava, şi-a serbat miercuri, 23 aprilie 2025, hramul. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, în prezenţa unui număr mare de pelerini.

În atmosfera Sfintelor Paşti din Anul Mântuirii 2025, Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, zidită de către Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, şi-a cinstit ocrotitorul. Pe scena din incinta străvechiului aşezământ monastic a fost oficiată la orele dimineţii Utrenia Sfintelor Paşti. Apoi, Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, a fost întâmpinat la intrarea principală a mănăstirii de soborul slujitorilor, de monahii şi de credincioşi, în dangătul clopotelor. Ierarhul a intrat în sfântul locaş unde s-a închinat la mormântul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul şi în Sfântul Altar. Preasfinţia Sa şi soborul preoţilor şi diaconilor a mers în procesiune către scena special amenajată unde, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a oficiat Sfânta Liturghie. Mulţime de oameni s-a rugat alături de Episcopul-vicar al Sucevei şi Rădăuţilor, iar printre invitaţi s-au numărat maici stareţe şi reprezentanţi ai mai multor instituţii locale şi judeţene. După citirea Sfintei Evanghelii, PS Damaschin Dorneanul a adresat un cuvânt de învăţătură despre schimbarea pe care creştinul ar putea să o facă în viaţă.

La momentul Chinonicului, Grupul folcloric „Humoreanca” de la Clubul Copiilor Gura Humorului, dirijat de instructor Luminița Croitoru – Chiriac, a interpretat câteva pricesne închinate Învierii Domnului.

Stavrofora Eustohia Duciuc, stareţa Mănăstirii Voroneţ, şi-a exprimat recunoştinţa faţă de toţi cei ce au înălţat rugăciuni la pomenirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă. Toţi pelerinii au primit la final câte un pachet cu alimente.

Cinstirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe la Mănăstirea Voroneţ a fost cu totul deosebită datorită atmosferei pascale din Săptămâna Luminată, dar şi vremii frumoase dăruită de Bunul Dumnezeu. Slujirea Preasfinţitului Damaschin Dorneanul şi a părinţilor veniţi în număr mare a adus multă bucurie în inimile credincioşilor, care s-au întos la casele lor cu pace.

Mănăstirea Voroneţ a fost ctitorită în anul 1488 de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, fiind cunoscută în toată lumea pentru pictura sa interioară şi exterioară deosebită. Aşezarea monahală face parte din monumentele româneşti trecute în patrimoniul mondial UNESCO. La Mănăstirea Voroneţ este înmormântat Sfântul Daniil Sihastrul, care a fost duhovnicul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Pictura exterioară a Mănăstirii Voroneţ a fost resfinţită pe 14 septembrie 2008 de Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi de IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. În interior şi exterior, biserica Mănăstirii Voroneţ este înfrumuseţată cu picturi în frescă de o deosebită valoare artistică. Pictura interioară a fost făcută în 1494. Veşmântul de pictură exterioară i-a fost lucrat în 1547, când a fost adăugat şi pridvorul de eruditul mitropolit Grigorie Roşca. Planurile iconografice au fost zămislite în mintea acestui mitropolit al Moldovei, care se odihneşte în pridvorul Mănăstirii Voroneţ. Este cunoscut în lume pentru albastrul de Voroneţ, culoare intrată în galeria culorilor universale, un albastru care după sute de ani este tot atât de frumos, renumită fiind pictura Judecăţii de Apoi. (Constantin Ciofu)

Moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava au binecuvântat Mănăstirea Voroneţ

Ctitoria Sfântului Voievod Ştefan cel Mare a Mănăstirii Voroneţ din oraşul Gura Humorului, în care se află mormântul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, a primit luni, 21 octombrie 2024, binecuvântarea Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Racla cu sfintele moaşte ale Ocrotitorului Sucevei a fost adusă în procesiune în străvechea aşezare monahală de la Voroneţ în cadrul pelerinajului de două zile organizat în Eparhia Sucevei şi Rădăuţilor. Pelerinajul a avut loc cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, în contextul Anului omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și Anului comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți.

La ceas de seară, stavrofora Eustohia Duciuc, stareţa Mănăstirii Voroneţ, împreună cu monahiile aşezământului monastic, şi cu numeroşi credincioşi, a aşteptat cu emoţie venirea sfintelor moaşte. Toţi cei prezenţi au ţinut în mâini lumânări aprinse şi flori, pregătite pentru Sfântul care este cunoscut în întreaga Ortodoxie pentru minunile pe care le săvârşeşte. În acelaşi timp, gospodarii din Voroneţ au ţinut în mâini prapurii şi crucile care sunt scoase pentru momentele liturgice speciale din anul bisericesc.

Clipele de aşteptare au luat sfârşit odată cu sosirea sfintelor moaşte, înconjurate de sute de flori oferite de credincioşii din comunităţile în care racla Sfântului a poposit. Delegaţia de la Centru eparhial Suceava a fost condusă de către Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Rânduiala a cuprins o ectenie şi o rugăciune, timp în care cei prezenţi au avut bucuria să cinstească sfintele moaşte ale celui ce prin mucenicie a mărturisit credinţa ortodoxă.

Mănăstirea Voroneţ are o legătură foarte specială cu Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Acum 475 de ani, martiriul său a fost pictat pe faţada de sud a istoricei mănăstiri, ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. În 1313, Sfântul a fost martirizat în Cetatea Albă, iar în 1402, Domnitorul Alexandru cel Bun a dorit ca moaştele Sfântului Ioan să fie ocrotitoare ale întregii Moldove împotriva năvălitorilor. În stânga intrării în biserica Mănăstirii Voroneţ este reprezentată ziua de 24 iunie 1402, când se prăznuieşte aducerea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou. În 1457, când Mitropolitul Grigorie Roşca a dorit să înveşmânteze biserica Mănăstirii Voroneţ cu pictură exterioară, martiriul Sfântului a fost zugrăvit deasupra intrării în sfântul locaş.

PS Ignatie a slujit la hramul Mănăstirii Războieni, judeţul Neamţ

Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a Mănăstirii Războieni, judeţul Neamţ, şi-a serbat vineri, 8 noiembrie 2024, hramul. Numeroşi credincioşi din comuna Războieni, judeţul Neamţ, dar şi din alte localităţi învecinate s-au rugat împreună în cadrul Sfintei Liturghii oficiată de către Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor.

Ziua pomenirii Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil a fost marcată în mod deosebit la Mănăstirea Războieni din judeţul Neamţ. La orele dimineţii, în incinta străvechiului locaş de închinăciune a fost întâmpinat Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, de soborul slujitorilor, de stavrofora Olimpiada Neagu, stareţa mănăstirii şi de pelerini. Ierarhul a săvârşit Sfânta Liturghie cu binecuvântarea Înaltpreafinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Din soborul slujitorilor a făcut parte şi arhimandritul Petroniu Marin, exarh zona Neamţ.

PS Ignatie a vorbit după Sfânta Evanghelie despre cinstirea Sfinţilor Arhangheli şi a Sfinţilor Îngeri. La final, Preasfinţia Sa a transmis binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan. Programul liturgic s-a încheiat cu Parastasul pentru ctitorii aşezării monahale şi pentru cei adormiţi.

Scurt istoric

Pe meleagurile pitoreştii aşezări Războieni-Valea Albă, judeţul Neamţ, s-a desfăşurat una dintre cele mai crâncene bătălii pe care a purtat-o Sfântul Voievod Ştefan cel Mare cu turcii, la 26 iunie 1476. Momentul de la Valea Albă a fost cel mai plin de suferinţă al vieţii lui Ştefan, care, deşi a fost un bun conducător de oşti, nu a reuşit să biruiască numeroasa armată turcească. Din zbuciumul trăirii interioare a voievodului a răsărit hotărârea de a ridica o biserică-mausoleu, gând materializat însă după 20 de ani de la bătălie.

Biserica este ridicată în stil gotic, îmbinat cu elemente moldoveneşti, pe plan dreptunghiular, fără turle. În exterior, pe peretele de miazăzi, se află pisania sculptată în piatră, în limba slavonă, ce constituie un valoros document, ca mărturie a luptei moldovenilor pentru apărarea ţării şi a credinţei strămoşeşti. În urma săpăturilor arheologice, efectuate în anul 1974, s-a identificat o groapă comună dispusă între mijlocul naosului şi altar, în care au fost reînhumate numeroase oseminte ale ostaşilor căzuţi în lupta de la Valea Albă.

Mănăstirea Războieni a luat fiinţă în 1734, ca aşezare monahală de călugări. În 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi schimbă statutul aşezământului monastic, devenind mănăstire de monahii. De-a lungul timpului, a fost supusă vitregiilor vremii, fiind văduvită de toate bunurile şi daniile primite de-a lungul timpului. În 1959, în baza decretului 410, a fost desfiinţată, casele fiind distruse, iar călugăriţele alungate.

În 1990, după 31 de ani, a fost reînfiinţată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Afierosită Sfântului Arhanghel Mihail, biserica Mănăstirii Războieni răscoleşte inimile tuturor românilor şi întăreşte conştiinţa faţă de credinţa creştină ortodoxă în care a gândit, cu care a simţit şi în duhul căreia a acţionat cel care va rămâne pururi pomenitul ctitor al acestui sfânt locaş, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Mănăstirea Războieni adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana cu Maica Domnului în braţe, veche de şase secole.

Stavrofora Eustohia Duciuc, noua stareță a Mănăstirii Voroneț

În Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii Voroneţ, judeţul Suceava, a avut loc duminică, 13 octombrie 2024, hirotesia în funcţia de stareţă a monahiei Eustohia Duciuc. Rânduiala a fost săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul.

În după-amiaza zilei de duminică, 13 octombrie 2024, în ziua liturgică a pomenirii Sfintei Cuvioase Parascheva, monahia Eustohia Duciuc a fost instalată în funcţia de stareţă a Mănăstirii Voroneţ. Rânduiala a fost împlinită, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, de către Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Eparhiei Sucevei şi Rădăuţilor. Din soborul slujitorilor au mai făcut parte arhimandritul Nectarie Clinci, exarh de zonă al protopopiatelor Suceava I, Suceava II și Rădăuți, şi arhimandritul Mihail Balan, exarh de zonă al protopopiatelor Câmpulung Moldovenesc și Fălticeni.

Cu cest prilej, arhimandritul Nectarie Clinci a citit Decizia arhiepiscopală cu atribuţiile pe care le va îndeplini în această funcţie de răspundere maica stareţă. Apoi, PS Damaschin Dorneanul a dat binecuvântare pentru slujba de instalare a noii stareţe. Ierarhul a citit câteva rugăciuni, iar apooi i-a încredinţat bastonul, ca semn al puterii de a conduce. În continuare, a fost aşezată în scaunul de onoare rezervat stareţei, situat alături de jilţul arhieresc din absida dreaptă.

Preasfinţitul Părinte Damaschin Dornenul a făcut referire în cuvântul adresat la tradiţia monahală păstrată la Mănăstirea Voroneţ, iar apoi a citit „Decalogul unei stareţe”, alcătuit special în după-amiaza zilei de duminică, 13 octombrie, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic.

Stavrofora Eustohia Duciuc şi-a manifestat recunoştinţa către Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, către Părintele Episcop-vicar, către părinţii exarhi şi către toţi cei prezenţi la acest moment de sărbătoare. La final, soborul slujitorilor, monahiile şi prietenii maicii stareţe Eustohia au cântat „Mulţi ani trăiască!”. În semn de apreciere şi de recunoştinţă, maica stareţă a primit flori de la cei prezenţi. Tot cu acest prilej, monahia Alexia Pintili, egumena Mănăstirii Voroneţ, a primit din partea Părintelui Arhiepiscop Calinic Ordinul „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”.

Stavrofora Eustohia Duciuc s-a născut în Suceava pe 21 noiembrie 1968. A absolvit Liceul de Turism din Suceava şi cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi – Secţia Teologie pastorală (Promoţia 2013). În anul 1989, s-a închinoviat în obştea Mănăstirii Moldoviţa din judeţul Suceava. Tunderea în treapta de rasoforă a avut loc în anul 1991 la Mănăstirea Voroneţ. A fost tunsă în monahism în anul 1996 pe seama Mănăstirii Voroneţ. În cei 35 de ani de vieţuire monahală, a îndeplinit cu smerenie toate ascultările încredinţate atât de stavrofora Irina Pântescu, cât şi de stavrofora Gabriela Platon. Numirea în funcţia de stareţă a fost făcută în şedinţa Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor din 10 octombrie 2024, prezidată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic.

Stavrofora Irina Pântescu, pomenită la 92 de ani de la naştere

La Mănăstirea Voroneţ din oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava, s-a oficiat duminică, 29 septembrie 2024, Parastasul pentru stavrofora Irina Pântescu. Omagierea celei dintâi stareţe a aşezării monahale ctitorită de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, a fost precedată de Sfânta Liturghie, săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Ieronim.

Cu prilejul împlinirii a 92 de ani de la naştere, stavrofora Irina Pântescu, întâia stareţă a Mănăstirii Voroneţ, mutată la Domnul pe 7 martie 2022, a fost comemorată prin rugăciune. Pentru vrednica monahie s-au înălţat rugăciuni atât în timpul Sfântei Liturghii, cât şi la mormântul situat în apropierea Paraclisului „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”, ctitorit de către stavrofora Irina. Cele două slujbe au fost săvârşite, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, de către Preasfinţitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. După citirea Sfintei Evanghelii, Preasfinţia sa a vorbit despre semnificaţiile Duminicii a 19-a după Rusalii. La final, Părintele Episcop Ieronim a făcut referire la personalitatea stavroforei Irina Pântescu, cea care a fost aleasă de Biserică, prin rânduiala lui Dumnezeu, să redeschidă Mănăstirea Voroneţ în anul 1991.

Stavrofora Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, şi-a arătat recunoştinţa faţă de Episcopul Daciei Felix pentru că a slujit Sfânta Liturghie, dar și către personalitățile vieții publice din județul Suceava și de la Cernăuți, care s-au rugat la acest moment duhovnicesc. Stavrofora Gabriela Platon a amintit celor prezenţi că pe data de 28 septembrie 2024, s-au împlinit 92 de ani de la naşterea vrednicei de pomenire stavrofore Irina Pântescu, care a instiuit tradiţia pomenirii răposaţilor din familiile monahiilor de la Voroneţ. La mormântul stavroforei Irina Pântescu, Părintele Episcop Ieronim, alături de soborul părinţilor a oficiat, în prezenţa obştii monahale şi a numeroşi credincioşi, un trisaghion. Oamenii au primit la final câte un pachet consistent cu alimente, pregătit cu multă trudă pentru acest moment duhovnicesc. Stavrofora Irina Pântescu s-a născut la 28 septembrie 1932, în satul Goruni din comuna Tomești, județul Iași. În anul 1991, a fost redeschisă Mănăstirea Voroneţ, iar prima stareţă a acestui aşezământ monastic a fost monahia Irina Pântescu. S-a mutat la Domnul pe 7 martie 2022, după o vreme de suferinţă. Pentru toată activitatea misionară, maica Irina Pântescu, a primit post-mortem, Ordinul „Crucea Patriarhală” din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. (Constantin Ciofu)

Cinstire Sfintei Cruci la Mănăstirea Hadâmbu

La Mănăstirea Hadâmbu din judeţul Iaşi a avut loc astăzi, 14 septembrie 2024, Procesiunea „Drumul Crucii”. Câteva mii de credincioşi au mers în pelerinaj alături de Preasfinţitul Părinte Antonie şi de soborul slujitorilor.
Praznicul Înălţării Sfintei Cruci a fost serbat în mod deosebit la Mănăstirea Hadâmbu din judeţul Iaşi, ce adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. La orele dimineţii, Preasfinţitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălţi, a fost întâmpinat de soborul slujitorilor şi de mulţimea pelerinilor veniţi din mai multe zone ale ţării şi din Episcopia de Bălţi, în dangătul clopotelor şi în sunetul buciumelor. Preasfinţia Sa a oficiat Sfânta Liturghie în Altarul de vară „Izvorul Tămăduirii” din incinta străvechii aşezări monahale, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Răspunsurile la strană au fost oferite de patru membri ai Corului academic „Byzantion” din Iaşi. Deşi vremea a fost mohorâtă şi ploioasă, oamenii s-au rugat împreună la acest moment duhovnicesc. O parte dintre cei prezenţi au purtat costumul naţional. În timpul împărtăşirii, grupul de credincioase din Borşa, Maramureş, dirijat de Elena Mihali, a interpretat câteva pricesne. După Sfânta Liturghie, a avut loc Procesiunea „Drumul Crucii”, a cărei slujbă a fost alcătuită în urmă cu mai mulţi ani de către Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Prin dragostea arhimandritului Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu, oamenii au primit câte o sticlă de apă. În dreptul fiecărei troiţe s-a citit câte o evanghelie şi s-a rostit o ectenie. În sunetul cântărilor religioase, al toacei şi al buciumelor, procesiunea a pornit de la prima troiţă. Prin implicarea părintelui Grigorie Florin Vatamaniuc de la Parohia Horodnic de Sus, judeţul Suceava, întregul eveniment a avut parte de sonorizare de înaltă calitate. Oamenii veniţi la pelerinaj au mărturisit că s-au rugat pentru cele de folos sufletelor lor. În cuvântul de învăţătură, Părintele Episcop Antonie a vorbit despre importanţa Sfintei Cruci în viaţa credincioşilor. Părintele stareţ Nicodim Gheorghiţă şi-a exprimat recunoştinţa faţă de toţi cei ce au urcat Dealul Mare să cinstească Sfânta Cruce. După ce au revenit la mănăstire, pelerinii au primit o masă caldă. „Drumul Crucii” este calea urmată de Mântuitorul Iisus Hristos, care a purtat Crucea pe umeri, de la Pretoriu până pe Golgota, locul unde a fost răstignit. Troiţele de pe Drumul Crucii de la Mănăstirea Hadâmbu au fost înălţate de către fiii duhovniceşti ai părintelui stareţ Nicodim Gheorghiţă, pentru a lăuda Patimile Domnului şi pentru a oferi prilejul celor care nu pot ajunge la Ierusalim să participe la procesiune.

Taina Sfântului Maslu la Mănăstirea Slătioara din județul Suceava

Pelerinii au participat vineri, 9 august 2024, la Taina Sfântului Maslu oficiată în Biserica cu hramurile „Sfinţii Trei Ierarhi” şi „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” a Mănăstirii „Sfinţii Voievozi” – Slătioara, comuna Râşca, judeţul Suceava.

Slujba a fost săvârşită de către arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu din judeţul Iaşi, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Soborul slujitorilor a fost format din preoţi mireni şi monahi din Eparhia Iaşilor şi din Eparhia Sucevei şi Rădăuţilor. Cei prezenţi s-au rugat pentru sănătatea lor sufletească şi trupească, dar şi a celor dragi. Răspunsurile la strană au fost oferite de către Corul „Sfânta Cuvioasă Parascheva” al aşezării monahale, dirijat de monahia Sebastiana Mutu.

Predica de la finalul slujbei a fost ţinută de către părintele Florin Buţincu de la Parohia Brustureţ-Mironeasa, judeţul Iaşi, care a vorbit despre importanţa Tainei Sfântului Maslu în viaţa credincioşilor. Arhimandritul Nicodim Gheorghiţă a încurajat obştea Mănăstirii Slătioara, păstorită de către stavrofora Ecaterina Siritean, în lucrarea încredinţată de către Părintele Arhiepiscop Calinic. Protosinghelul Damaschin Raclea, slujitor la Mănăstirea Slătioara, a mulţumit părintelui stareţ Nicodim pentru că a slujit Taina Sfântului Maslu, precum şi tuturor celor prezenţi. În timp ce pelerinii au fost miruiţi, corul bisericii a interpretat câteva pricesne.

Prima biserică a Mănăstirii Slătioara este din lemn şi a fost ridicată în 1797. Pe 11 septembrie 1980, a fost pusă piatra de temelie pentru Biserica cu hramurile „Sfinţii Trei Ierarhi” şi „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, a cărei ornamentaţie exterioară este similară cu cea a Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi. Lucrările au fost coordonate de către părintele Vasile Bostan, care a îndeplinit funcţia de paroh. Actualul complex a fost înfiinţat ca mănăstire în anul 1993, însă nu a funcţionat din cauza lipsei personalului monahal. Pe 1 mai 2021, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Calinic, odată cu numirea în funcţia de stareţă a stavroforei Ecaterina Siritean, Mănăstirea Slătioara şi-a reluat statutul de funcţionare.

Curs de prim ajutor la Mănăstirea Voroneţ

Mănăstirea Voroneţ din oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava, a găzduit vineri, 2 august 2024, un curs de resuscitare cardio-respiratorie. Acesta a avut loc în cadrul Anului omagial al pastoraţiei şi îngrijirii bolnavilor, iar organizatorii principali au fost Mănăstirea Voroneţ, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași şi Colegiul Medicilor din Bucureşti.

Monahiile din mai multe mănăstiri UNESCO ale judeţului Suceava, dar şi din alte aşezări monahale bucovinene, alături de personalul auxiliar al Mănăstirii Voroneţ, au participat vineri, 2 august 2024 la Cursul de resuscitare cardio-respiratorie de bază pentru copil şi adult şi defibrilarea automată externă. Acesta a avut loc la Mănăstirea Voroneţ, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Iniţiativa a aparţinut stavroforei Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, şi a făcut parte din seria evenimentelor din cadrul Anului omagial al pastoraţiei şi îngrijirii bolnavilor în Patriarhia Română. Organizatorii întâlnirii au fost Mănăstirea Voroneţ, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași şi Colegiul Medicilor din Bucureşti. Cursul a fost susţinut de către profesor universitar doctor Diana Cimpoeșu, medic-şef UPU SMURD – Iași, coordonator SMURD pe regiunea Nord-Est, care a menţionat că în cazul unui stop cardiac al unei persoane, cei din jur pot salva viaţa până la sosirea unui echipaj medical. În cadrul acestui curs, ce a avut mai întâi o expunere PowerPoint, s-a prezentat așezarea în poziție de siguranță a pacientului, tehnica de resuscitare cardio-respiratorie în cazul în care pacientul nu prezintă respirație și puls și nu numai. Accesoriile de prim ajutor au fost puse la dispoziţia cursanţilor atât de echipa SMURD Iaşi, cât şi de Sectorul de Asistență Socială și Medicală al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Cursul de prim ajutor a fost organizat datorită întâlnirii stavroforei Gabriela Platon cu doctor Adriana Mihălaș, secretar general al Biroului Executiv al Colegiului Medicilor din București, medic primar medicină de familie, originară din Gura Humorului, care a donat Mănăstirii Voroneţ un defibrilator. Protosinghelul Alexandru Moroșan, directorul Departamentului farmaceutic „Arimateea” din cadrul Sectorului de Asistență Socială și Medicală al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a remarcat cât de importantă este parcurgerea unui curs de resuscitare şi a venit cu un exemplu în faţa auditoriului. Medicul Adriana Mihalaş a expus la finalul întâlnirii tema „Despre post”, ce a fost urmărită cu interes de cei prezenţi. Participanţii au considerat utile cursurile de prim ajutor, întrucât se pot întâlni în diverse situații cu oameni cărora li se poate face rău. Întâlnirea s-a încheiat cu discuţii legate de viitoare colaborări şi parteneriate dintre Mănăstirea Voroneţ, prin Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași şi Colegiul Medicilor din Bucureşti. Participanţii au primit câte un certificat de absolvire al Cursului de resuscitare cardio-respiratorie de bază pentru copil şi adult şi defibrilarea automată externă. (Constantin Ciofu)

Troiță în dar pentru Parohia Brustureț-Mironeasa

Ansamblul Parohiei „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” – Brustureţ din comuna Mironeasa, judeţul Iaşi, a fost întregit cu o frumoasă troiţă închinată Mântuitorului Hristos şi Maicii Domnului. Edificiul a fost sfinţit joi, 11 aprilie 2024, de arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu, care a ctitorit-o în semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile primite prin creştinii ortodocşi din această parte a comunei Mironeasa. Soborul slujitorilor a săvârşit Agheasma mică, urmată de citirea rugăciunilor rânduite pentru acest moment liturgic. Oamenii de toate vârstele din mai multe sate ale comunei, alături de reprezentanţii autorităţilor locale, s-au rugat împreună cu preoţii. Slujba a fost săvârşită în faţa troiţei pe o vreme frumoasă de primăvară.

Cuvântul de folos duhovnicesc a fost ţinut la final de părintele Emanuel Apetrei de la Parohia Urşiţa-Mironeasa, care a evidenţiat importanţa prezenţei unei troiţe într-o comunitate.

Arhimandritul Nicodim Gheorghiţă a amintit de începuturile grele ale Mănăstirii Hadâmbu şi de sprijinul pe care ortodocşii din Brustureţ l-au oferit acum 34 de ani aşezării monahale din Dealul Mare, în acea vreme ajunsă o ruină.

Părintele paroh Florin Buţincu şi-a arătat recunoştinţa faţă de sprijinul pe care părintele stareţ Nicodim l-a oferit Parohiei Brustureţ în ultimii 14 ani.

Cei prezenţi s-au închinat la final, iar apoi au fost stropiţi cu agheasma mică. Troiţa lucrată în piatră din Brustureţ a fost adusă din Basarabia şi are două reprezentări: chipul Maicii Domnului şi Răstignirea Mântuitorului Hristos.