„Când a fost să moară” părintele Mihai…

Vocea blândă şi inima bună a părintelui Mihai Cepeliuc de la Andrieşeni m-a readus ani la rând în preajma Sfinţiei Sale. Am ajuns prima dată în satul de pe Valea Jijiei în toamna anului 2006 la Taina Sfântului Maslu. În anii ce au urmat, am fost prezent la hramuri şi la alte evenimente frumoase de care părintele se îngrijea cu multă atenţie. Am rămas impresionat de puterea pe care a primit-o de la Dumnezeu atât pentru a sluji, cât şi pentru a „promova” Andrieşeniul, un sat despre care s-a auzit mai ales datorită părintelui. Îmi aduc aminte de drumul plin de cratere pe care l-am parcurs de nemumărate ori şi de „varianta” ocolitoare de la Tabăra-Bivolari, pe un drum de pământ peste dealuri, unde se putea circula doar dacă nu ploua. Odată ajunşi la Andrieşeni, părintele se bucura şi se lumina la faţă pentru că păşeam pragul bisericii şi al casei parohiale. Îi plăcea să zăbovească şi să depene amintiri frumoase despre ierarhi, preoţi, profesori, dascăli şi oameni simpli. Vorbea cu multă delicateţe despre bunii creştini de altă dată care umpleau până la refuz biserica parohială şi de la care a învăţat foarte multe lucruri. Dragostea pentru tradiţie şi pentru cultură a făcut ca din anul 2008 să organizeze „Ziua Salcâmului”, o zi a satului în care toţi locuitorii să se bucure că sunt andrieşeni. Anii au trecut, iar în 2023, deşi era slăbit din cauza problemelor de sănătate, părintele i-a invitat pe cei de aproape şi pe cei de departe la frumoasa sărbătoare a salcâmului. Părintele Mihai a adunat la Andrieşeni inimile celor dragi pentru a se bucura împreună şi şi ca să mulţumească lui Dumnezeu pentru toate darurile.

Multe lucruri pot fi scrise despre părintele Mihai, pe care îl consider un mucenic ce s-a topit ca o lumânare slujind lui Dumnezeu şi aproapelui.

Când a fost să moară” părintele Mihai multe lacrimi au curs din ochii celor ce l-au iubit. Singura alinare rămâne aceea că se odihneşte în ceruri alături de cei plecaţi din lumea aceasta şi ne „priveşte” zâmbind din rai.

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească cu sfinţii cei bineplăcuţi lui!

Ctitoria Sfântului Voievod Ştefan cel Mare de la Războieni şi-a serbat hramul

Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a Mănăstirii Războieni şi-a serbat miercuri, 8 noiembrie 2023, hramul. Numeroşi credincioşi din comuna Războieni, judeţul Neamţ, dar şi din alte localităţi învecinate s-au rugat împreună în cadrul Sfintei Liturghii.

Slujba a fost săvârşită de către arhimandritul Arsenie Popa, stareţul Mănăstirii Sihăstria din judeţul Neamţ, alături de un sobor de preoţi şi un diacon. Pelerinii s-au rugat alături de părinţii slujitori şi au cântat împreună cu grupul psaltic al aşezării monahale dirijat de stavrofora Olimpiada Neagu, stareţa Mănăstirii Războieni. Hramul s-a bucurat de prezenţa autorităţilor locale şi a celor care sunt alături de monahiile harnice şi jertfitoare ale aşezământului monastic. Părintele Arsenie Popa a ţinut la final un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre cinstirea Sfinţilor Arhangheli şi a Sfinţilor Îngeri. „Sfântul Arhanghel Mihail a avut un rol în mântuirea neamului omenesc. El a păzit pe poporul evreesc care purta tablele legii atunci când mergea în pustie. Era în chip de nor în timpul zilei şi sub forma unui stâlp de foc pe timpul nopţii. Sfântul Mihail are misiunea de a-l păzi pe om de ispitirile duhurilor necurate. Sfântul Gavriil a vestit istoria iconomiei mântuirii neamului omenesc. El a vestit Fecioarei Maria că se va naşte Mântuitorul Hristos. De asemenea, s-a arătat la naşterea Mântuitorului păstorilor şi a cântat Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, întru oameni bunăvoireサ”, a amintit arhimandritul Arsenie Popa, care a transmis cu acest prilej binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. De asemenea, a apreciat jertfa obştii Mănăstirii Războieni de a organiza hramul străvechii aşezări monahale ce adăposteşte osemintele a mii de ostaşi căzuţi în Bătălia de la Valea Albă din 26 iunie 1476.

Scurt istoric

Pe meleagurile pitoreştii aşezări Războieni-Valea Albă, judeţul Neamţ, s-a desfăşurat una dintre cele mai crâncene bătălii pe care a purtat-o Sfântul Voievod Ştefan cel Mare cu turcii, la 26 iunie 1476. Momentul de la Valea Albă a fost cel mai plin de suferinţă al vieţii lui Ştefan, care, deşi a fost un bun conducător de oşti, nu a reuşit să biruiască numeroasa armată turcească. Din zbuciumul trăirii interioare a voievodului a răsărit hotărârea de a ridica o biserică-mausoleu, gând materializat însă după 20 de ani de la bătălie.

Biserica este ridicată în stil gotic, îmbinat cu elemente moldoveneşti, pe plan dreptunghiular, fără turle. În exterior, pe peretele de miazăzi, se află pisania sculptată în piatră, în limba slavonă, ce constituie un valoros document, ca mărturie a luptei moldovenilor pentru apărarea ţării şi a credinţei strămoşeşti. În urma săpăturilor arheologice, efectuate în anul 1974, s-a identificat o groapă comună dispusă între mijlocul naosului şi altar, în care au fost reînhumate numeroase oseminte ale ostaşilor căzuţi în lupta de la Valea Albă.

Mănăstirea Războieni a luat fiinţă în 1734, ca aşezare monahală de călugări. În 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi schimbă statutul aşezământului monastic, devenind mănăstire de monahii. De-a lungul timpului, a fost supusă vitregiilor vremii, fiind văduvită de toate bunurile şi daniile primite de-a lungul timpului. În 1959, în baza decretului 410, a fost desfiinţată, casele fiind distruse, iar călugăriţele alungate.

În 1990, după 31 de ani, a fost reînfiinţată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Afierosită Sfântului Arhanghel Mihail, biserica Mănăstirii Războieni răscoleşte inimile tuturor românilor şi întăreşte conştiinţa faţă de credinţa creştină ortodoxă în care a gândit, cu care a simţit şi în duhul căreia a acţionat cel care va rămâne pururi pomenitul ctitor al acestui sfânt locaş, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare.

Mănăstirea Războieni adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana cu Maica Domnului în braţe, veche de şase secole.

Crucile Bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” – Beldiman – Valea Lupului au fost sfinţite

Enoriaşii din Parohia „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” – Beldiman – Valea Lupului, Protopopiatul 1 Iaşi, judeţul Iaşi, au avut bucuria să participe duminică, 22 octombrie 2023, la un moment istoric pentru comunitatea lor. Cele trei cruci de mari dimensiuni, care vor fi aşezate pe turlele sfântului locaş aflat în construcţie, au fost sfinţite.

Programul liturgic prilejuit de binecuvântarea crucilor a început la orele dimineţii în paraclisul parohial cu oficierea Utreniei, urmată de Acatistul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi de Sfânta Liturghie. Părintele paroh Cătălin Constantin Andrei a menţionat la finalul predicii că toţi credincioşii au fost alături de lucrările întreprinse până în prezent.

Slujba de sfinţire a celor trei cruci a avut loc în incinta parohială, în prezenţa enoriaşilor dar şi a altor creştini ortodocşi, pe o vreme frumoasă de toamnă. Podiumul pe care s-au aşezat crucile a fost înconjurat de flori. Părintele Constantin Andrei, protopop emerit şi slujitor în Parohia „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” – Beldiman, a remarcat că prin intermediul crucii se arată apartenenţa la credinţa ortodoxă.

Părintele paroh Cătălin Constantin Andrei şi-a exprimat dorinţa ca într-un timp cât mai scurt să fie terminate lucrările de construcţie pentru a oficia prima Sfântă Liturghie în noul locaş.

Cele trei cruci au aproximativ 4,5 metri şi au fost executate în atelierele unei firme din Iaşi, prin contribuţia ctitorilor. Materialul folosit este oţel zincat, iar vopsirea s-a realizat în câmp electrostatic. Mijlocul şi laturile crucilor au fost placate cu discuri de alamă.

Parohia Beldiman -Valea Lupului a fost înfiinţată în anul 2004. Pe 21 mai 2007, a fost sfinţit paraclisul în care se oficiază în prezent sfintele slujbe. Tot în această zi, a fost pusă piatra de temelie a locaşului de închinăciune. Lucrările de zidire ale bisericii au început în anul 2018. Edificiul de 30 de metri lungime, 12 metri laţime şi 28 de metri înălţime, are o arhitectură în stil bizantin. Fondurile au provenit de la enoriaşii parohiei, de la sponsori şi de la autorităţile locale şi centrale.

Stavrofora Irina Pântescu, omagiată la 91 de ani la naștere

La Mănăstirea Voroneţ din oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava, s-a oficiat duminică, 24 septembrie 2023, Parastasul pentru stavrofora Irina Pântescu. Omagierea celei dintâi stareţe a aşezării monahale ctitorită de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, a fost precedată de Sfânta Liturghie. Părintele profesor universitar doctor Mihai Vizitiu a primit din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Calinic Ordinul „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”.

Cu prilejul împlinirii a 91 de ani de la naştere, stavrofora Irina Pântescu, întâia stareţă a Mănăstirii Voroneţ, mutată la Domnul pe 7 martie 2022, a fost comemorată prin rugăciune. Pentru vrednica monahie s-au înălţat rugăciuni atât în timpul Sfântei Liturghii din Duminica a 28-a după Rusalii (duminică, 24 septembrie 2023), cât şi la mormântul situat în apropierea Paraclisului „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”, ctitorit de către stavrofora Irina. Cele două slujbe au fost săvârşite, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, de către părintele profesor universitar doctor Mihai Vizitiu, cadru didactic emerit al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, împreună cu un sobor de preoţi şi un diacon. Părintele profesor a răspuns invitaţiei stavroforei Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, de a sluji în străvechea ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, cunoscută şi sub denumirea „Capela Sixtină a Orientului”. După citirea Sfintei Evanghelii, părintele profesor Mihai Vizitiu a explicat Evanghelia pescuirii minunate a Duminicii a 28-a după Rusalii, de la Sfântul Evanghelist Luca. Apoi, a făcut referire la personalitatea stavroforei Irina Pântescu, cea care a fost aleasă de Biserică, prin rânduiala lui Dumnezeu, să redeschidă Mănăstirea Voroneţ în anul 1991.

La finalul Sfintei Liturghii, părintele profesor Mihai Vizitiu a mulţumit Părintelui Arhiepiscop Calinic pentru binecuvântarea acordată şi pelerinilor care s-au rugat împreună cu slujitorii. Stavrofora Gabriela Platon şi-a arătat recunoştinţa faţă de părintele profesor atât pentru oficierea Sfintei Liturghii, cât şi pentru cuvântul de învăţătură. În continuare, părintele Bogdan Pricop, consilier juridic al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, a citit textul Ordinului „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”, acordat părintelui profesor Mihai Vizitiu, la propunerea stavroforei Gabriela Platon. 

Părintele profesor Mihai Vizitiu a mulţumit Arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor și stavroforei Gabriela Platon, pentru distincţia conferită, manifestându-și dorinţa de a reveni la Mănăstirea Voroneţ. Stavrofora Gabriela Platon a amintit celor prezenţi că pe data de 28 septembrie 2023, se împlinesc 91 de ani de la naşterea vrednicei de pomenire stavrofore Irina Pântescu, care a instiuit tradiţia pomenirii răposaţilor din familiile monahiilor de la Voroneţ. La mormântul stavroforei Irina Pântescu, soborul părinţilor a oficiat slujba Parastasului, în prezenţa obştii monahale şi a numeroşi credincioşi. Oamenii au primit la final câte un pachet consistent cu alimente, pregătit cu multă trudă pentru acest moment duhovnicesc.

Slujbă misionară în Parohia Cioca Boca

În Biserica „Intrarea Domnului în Ierusalim” – Cioca Boca-Şcheia, Protopopiatul 3 Iaşi, judeţul Iaşi, a fost oficiată vineri, 11 august 2023, Taina Sfântului Maslu. Slujba a fost săvârşită de către arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu din judeţul Iaşi.

Alături de părintele stareţ a mai slujit un sobor de preoţi şi un diacon. Înainte de începerea slujbei, Corul de tineret „Sfântul Ierarh Nicolae” al Parohiei Bâcu-Ipatele a interpretat câteva cântări religioase. Numeroşi credincioşi din mai multe localităţi din jurul satului Cioca Boca s-au rugat împreună la acest moment duhovnicesc. De asemenea, autorităţile locale din comunele învecinate au onorat cu prezenţa la slujba misionară.

Taina Sfântului Maslu a fost urmată de sfinţirea unui set de sfinte vase, a unui chivot şi a unei Sfinte Evanghelii, oferite în dar locaşului de închinăciune din Cioca Boca de părintele stareţ Nicodim Gheorghiţă.

Predica de la finalul slujbei a fost ţinută de către părintele Florin Buţincu de la Parohia Brustureţ-Mironeasa, Protopopiatul 3 Iaşi. În continuare, arhimandritul Nicodim Gheorghiţă şi-a exprimat bucuria pentru că a revenit în Biserica „Intrarea Domnului în Ierusalim” din Cioca Boca, pentru a sluji şi pentru a încuraja comunitatea parohială în eforturile de a finaliza lucrările de construcţie.

Părintele paroh Marius Nica a mulţumit părintelui stareţ pentru că a slujit în biserica din Cioca Boca, precum şi tuturor celor ce au susţinut şi susţin lucrările la sfântul locaş.

Enoriaşii din Cioca Boca au primit din partea părintelui stareţ Nicodim câte o icoană, iar apoi au fost miruiţi.

În aşezământul social-filantropic a fost oferită o agapă frăţească prin dragostea familiei Postârnac Costică şi Viorica din Ipatele, și prin efortul familiei Gorongea Constantin și Maria din Iași.

Piatra de temelie a bisericii din Cioca Boca a fost pusă în anul 1998 de către Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, în vremea slujirii ca Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor. Din anul 2022, pe locul vechiului paraclis a fost ridicat actualul locaş de închinăciune. De asemenea, s-a construit un aşezământ social-filantropic în care sunt derulate numeroase activităţi cu tinerii şi cu enoriaşii parohiei. În localitatea Cioca Boca locuiesc 140 de familii, 70 dintre acestea fiind ortodoxe.

Biserica aflată în construcţie mai are nevoie de sprijin din partea celor ce doresc să-şi înveşnicească sufletul prin a se înscrie în rândul ctitorilor.

 

 

Liturghie arhierească în cinstea Sfântului Pantelimon la Mănăstirea Voroneţ

În ziua pomenirii Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, joi, 27 iulie 2023, Preasfinţitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălţi, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Voroneţ din oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava. Ierarhul a fost întâmpinat în faţa Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” de stavrofora Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, şi de soborul slujitorilor, în dangătul clopotelor şi al cântării „Pre Stăpânul”. Preasfinţia Sa a îngenuncheat apoi la mormântul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul şi s-a închinat la icoanele din străvechiul locaş de închinăciune ctitorit de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Slujba a fost oficiată cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, cu prilejul împlinirii a 45 de ani de la tunderea în monahism a stavroforei Irina Pântescu, întâia stareţă a Voroneţului. De asemenea, tot în această zi, s-au aniversat cinci ani de când vrednicul de pomenire Arhiepiscop Pimen a hirotesit-o stareţă a aşezământului monastic pe stavrofora Gabriela Platon.

Glasurile îngereşti ale monahiilor au oferit în cadrul Sfintei Liturghii răspunsurile liturgice, iar credincioşii prezenţi în număr mare la acest moment duhovnicesc s-au alăturat rugăciunilor înălţate de către ierarhul venit de peste Prut.

În cuvântul de învăţătură adresat pelerinilor, Părintele Episcop Antonie a menţionat că Sfântul Mare Mucenic Pantelimon a vindecat de-a lungul vremii foarte mulţi oameni. De asemenea a amintit că foarte mulţi medici îl cheamă în rugăciunile lor pentru a-i ajuta în vindecarea celor aflaţi pe patul de spital.

Stavrofora Gabriela Platon a făcut referite în cuvântul adresat la semnificaţia zilei de 27 iulie pentru Mănăstirea Voroneţ şi i-a oferit Preasfinţiei Sale un engolpion cu chipul Maicii Domnului.

Un gând de felicitare pentru stavrofora Gabriela Platon a transmis din partea obştii monahale stavrofora Elena Simionovici.

La mormântul stavroforei Irina Pântescu, Părintele Episcop Antonie a oficiat slujba Parastasului. Toţi cei prezenţi au primit pachete cu alimente pentru odihna sufletului celei ce mai bine de trei decenii s-a îngrijit să fie „o stareţă rugătoare, luptătoare şi harnică”, cum a numit-o Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. În urmă cu cinci ani de zile, la privegherea Sfântului Pantelimon, stavrofora Irina a rânduit-o pe stavrofora Gabriela să poarte crucea străreţiei Mănăstirii Voroneţ. Anul trecut, Măicuţa s-a mutat în lumina cerească şi a încredinţat întru totul obştea stavroforei Gabriela, pentru a continua cu aceeaşi râvnă şi dragoste slujirea înaintaşilor.

„Crucea Bucovinei” pentru stavrofora Gabriela Platon, la împlinirea a 60 de ani de viață

Stavrofora Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ din judeţul Suceava, a primit marţi, 4 iulie 2023, Ordinul „Crucea Bucovinei” din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Distincţia a fost oferită cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă ai maicii stareţe Gabriela, „văzând lucrarea virtuoasă întru apărarea şi slujirea dreptei credinţe, precum şi întru cultivarea şi promovarea valorilor neamului strămoşesc, şi înţelegând importanţa pe care această lucrare o are în sânul comunităţii creştine”.

Textul ordinului a fost citit de către părintele Constantin – Ciprian Blaga, consilier pe Sectorul Editură și Tipografie al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, iar crucea a fost înmânată de către părintele Viorel Ilişoi, consilier al Sectorului economic-financiar în cadrul Centrului eparhial Suceava. Din delegaţia Părintelui Arhiepiscop Calinic a mai făcut parte şi părintele Adrian Popa, consilier al Sectorului colportaj bisericesc al Centrului eparhial Suceava.

Stavrofora Gabriela Platon a mulţumit părinţilor pentru darul şi recunoştinţa arătată de către Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, precum şi pentru felicitările transmise. Obştea Mănăstirii Voroneţ a marcat împlinirea a şase decenii de viaţă ai stavroforei Gabriela în cadrul Sfintei Liturghii, oficiată la orele dimineţii. Monahiile i-au oferit stareţei lor, aşa cum este tradiţia, un buchet mare de trandafiri. Pe tot parcursul zilei, stavrofora Gabriela a primit numeroase delegaţii care au dorit să-i ureze „La mulţi ani!”. De asemenea, prin intermediul cananelor de comunicare, numeroşi prieteni ai Mănăstirii Voroneţ au transmis urări de sănătate, bucurie şi împliniri duhovniceşti.

Este exatraordinar să-ţi trăieşti zilele vieţii în rânduiala Bunului Dumnezeu. Noi, care am fost aleşi să slujim locaşurile de închinăciune zi şi noapte, considerăm că este un dar mare şi preţios. Când ai fost ales de Dumnezeu, ai parte de mari lucrări de la Tatăl ceresc. În prima parte a oricărui început, aşa cum a fost cel de la Voroneţ, primeşti bucurii, şanse şi oameni. Vine un moment în care trebuie să întorci ceva lui Dumnezeu. Acest fel de a da lui Dumnezeu este să te responsabilizezi pentru a duce mai departe o ctitorie. Este nevoie de rugăciune la Dumnezeu ca să ne trimită suflete care să ducă mai departe ceea ce ctitorim în prezent”, s-a exprimat stavrofora Gabriela Platon.

Date biografice 

Stavrofora Gabriela Platon s-a născut pe 4 iulie 1963, în localitatea Valea Seacă, comuna Bălţăteşti, judeţul Neamţ, din părinţii Ioan şi Victoria. Între 1978 -1982, a urmat Liceul „Ştefan cel Mare” din Târgu Neamţ. A intrat în monahism la Mănăstirea Moldoviţa din judeţul Suceava pe 8 septembrie 1982, iar pe 6 august 1991, la Praznicul Schimbării la Faţă, a fost tunsă în monahism pe seama Mănăstirii Voroneţ din judeţul Suceava, redeschisă în acelaşi an cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Între 1991 şi 1995, a urmat studiile de licenţă de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, iar 2006, a absolvit Facultatea de Istorie şi Geografie a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava cu lucrarea „Monografia Mănăstirii Voroneţ”. În perioada noiembrie 2007 – februarie 2010, a urmat un masterat la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava – specializarea „Studii globale. Cultură şi comunicare”, finalizat cu lucrarea de disertaţie: „Dialogul culturilor şi civilizaţiilor: Sfânta Mănăstire Voroneţ”. În perioada septembrie 2005 – septembrie 2006, a urmat un curs de muzeografie şi conservare, MCC – Centrul pentru Formare, Educaţie permanentă şi Management în domeniul culturii al Patriarhiei Române. A primit atestat în muzeografie cu lucrarea: „Conservarea şi valorificarea patrimoniului Sfintei Mănăstiri Voroneţ”. În anul 2012, a susţinut la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Ovidius” din Constanţa teza de doctorat „Imagine şi simbol în fresca Voroneţului – de la mărturia vechilor greci la mărturisirea patristică”. La Mănăstirea Voroneţ a îndeplinit numeroase ascultări sub ucenicia vrednicei de pomenire stavrofore Irina Pântescu, întâia stareţă a aşezării monahale ctitorită de către Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Pe 26 iulie 2018, la privegherea Sfântului Pantelimon, vrednicul de pomenire Arhiepiscop Pimen a hirotesit-o stareţă stavroforă a Mănăstirii Voroneţ. De-a lungul anilor, a primit numeroase distincţii şi diplome, a participat la conferinţe, a semnat mai multe volume, publicaţii şi articole care s-au bucurat de apreciere atât în ţară, cât şi în străinătate.

PS Damaschin Dorneanul a slujit la hramul catedralei din Gura Humorului

Peste o mie de credincioși au participat duminică, 18 iunie 2023, la hramul catedralei oraşului Gura Humorului din judeţul Suceava. Locaşul de închinăciune este închinat Naşterii Maicii Domnului şi Duminicii Sfinţilor Români. Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, alături de un sobor mare de preoţi. Preasfinţia Sa a fost întâmpinat în faţa locaşului de închinăciune de soborul slujitorilor. Înainte de începerea Sfintei Liturghii, Ierarhul a citit o rugăciune de dezlegare. Mulţi dintre bucovinenii prezenţi la acest moment de sărbătoare au venit la slujbă îmbrăcaţi în portul popular. Alături de aceştia au mai fost prezente stareţele de la mănăstirile Moldoviţa, Voroneţ şi Slatina. După citirea Sfintei Evanghelii, Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul a ţinut un cuvânt în care a făcut referire la chemarea sfinţeniei. În cadrul slujbei, Ierarhul a săvârşit hirotonia întru ieromonah a ierodiaconului Petru pe seama Mănăstirii „Sfânta Cruce” – Ciocăneşti, judeţul Suceava. La momentul împărtăşirii, numeroşi credincioşi de toate vârstele au primit Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos. A urmat slujba Parastasului pentru ctitorii locaşului de închinăciune, iar la ieşirea din catedrală toţi cei prezenţi au primit câte un pachet cu alimente. Părintele paroh Mircea Nuţu a mulţumit la Preasfinţiei Sale şi preoţilor pentru că au slujit cu prilejul sărbătorii Sfinţilor Români. Programul liturgic s-a încheiat cu un Trisaghion la mormântul preotului Vasile Nuţu, mutat la cele veşnice în luna octombrie 2013. Piatra de temelie a catedralei din Gura Humorului a fost pusă pe 23 octombrie 1994, de vrednicul de pomenire Arhiepiscop Pimen, iar în anul 1995 au început lucrările. Slujba Sfinţirii bisericii a fost săvârşită pe 21 august 2011 de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat al doilea hram catedralei – Soborul Sfinţilor Români.

Manifestări la împlinirea a 535 de ani de la zidirea Mănăstirii Voroneţ

Una dintre cele mai valoroase biserici din lume, Mănăstirea Voroneţ din judeţul Suceava, a aniversat vineri, 26 mai 2023, 535 de ani de la zidire. Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, aşezarea monahală a derulat un program intitulat „Voroneţ – 535 de ani de la zidire”. În faţa scenei Judecăţii de Apoi a bisericii Voroneţului, s-a oficiat la orele dimineţii slujba Parastasului pentru ctitori, iar apoi, Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, a citit mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Mănăstirea Voroneţ – un simbol al sufletului romântesc”. După oferirea a două distincţii din partea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, stavrofora Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, a adresat un cuvânt de „bun-venit” tuturor celor prezenţi şi a mulţumit cu recunoştinţă ierarhilor, oamenilor de cultură, autorităţilor locale, invitaţilor, obştii monahale şi celor care s-au implicat în organizarea manifestărilor. În sala de conferinţe a Mănăstirii Voroneţ, a avut loc apoi simpozionul „Voroneţ – 535 de ani de la zidire”. Prin intermediul platformei online, prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a ţinut o prelegere în care a vorbit despre contextul istoric al domniei Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Mai mulţi invitaţi de seamă au susţinut în cadrul evenimentului comunicări ştiinţifice, iar cei prezenţi au primit un set de cărţi despre Mănăstirea Voroneţ. Stavrofora Gabriela Platon a încheiat simpozionul prin a expune un bilanţ al investiţiilor realizate la Mănăstirea Voroneţ în ultimii 33 de ani.

DCIM100MEDIADJI_0188.JPG

Ziua naţională a medicului veterinar, serbată în Parohia Vânători-Popricani

Preasfinţitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălţi, alături de un sobor de preoţi, a săvârşit duminică, 14 mai 2023, Sfânta Liturghie în Parohia „Acoperământul Maicii Domnului” – Vânători-Popricani, Protopopiatul Iaşi 1, judeţul Iaşi. Cu acest prilej, s-a marcat Ziua naţională a medicului veterinar.

În Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” a Parohiei Vânători-Popricani, Protopopiatul Iaşi 1, judeţul Iaşi, a fost marcată duminică, 14 mai 2023, Ziua naţională a medicului veterinar (15 mai). La orele dimineţii, în dangătul clopotelor, a fost întâmpinat de către soborul slujitorilor Preasfinţitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălţi. Ierarhul a binecuvântat pâinea şi sarea, iar apoi a intrat în sfântul locaş. Aici, a săvârşit Sfânta Liturghie împreună cu un sobor de preoţi şi un diacon, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Din soborul slujitorilor a făcut parte şi părintele protopop emerit Constantin Andrei. La slujbă au participat, pe lângă enoriaşii parohiei, cadre didactice de la Facultatea de Medicină Veterninară a Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale. La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Antonie a adresat un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre semnificaţiile Evangheliei din Duminica Samarinencei.

Părintele paroh Alexandru Roman a mulţumit Preasfinţiei Sale pentru rugăciunile înălţate în cadrul Sfintei Liturghii şi a menţionat că în fiecare an, la mijlocul lunii mai, breasla medicilor veterinari vine să mulţumească lui Dumnezeu pentru binefacerile primite şi să se roage pentru dascălii mutaţi în lumea veşniciei.

Programul liturgic a continuat cu un Te Deum oficiat de către Episcopul de Bălţi. În cadrul slujbei s-a citit pomelnicul tuturor profesorilor ortodocşi de la Facultatea de Medicină Veterninară din Iaşi.

Apoi, în pronaosul locaşului de închinăciune, ridicat cu multă jertfă prin implicarea ctitorilor şi a donatorilor, s-a săvârşit Parastasul pentru dascălii mutaţi la Domnul.

Preasfinţitul Antonie a apreciat iniţiativa profesorilor de a se reuni cu prilejul Zilei naţionale a medicului veterinar.

Profesorul universitar doctor Gheorghe Săvuţa, directorul Şcolii Doctorale a Facultăţii de Medicină Veterinară din Iaşi, a remarcat că la ridicarea bisericii din Vânători a contribuit şi breasla medicilor veterinari care sunt şi cadre didactice.

La ieşirea din locaşul de închinăciune, oamenii au primit câte un pachet cu alimente. Rugăciunile de slavă aduse lui Dumnezeu în cea de-a cincea duminică după Paşti în Parohia Vânători, pentru cei vii şi pentru cei adormiţi, pe o vreme deosebit de frumoasă de primăvară, au bucurat inimile tuturor celor prezenţi. Atât enoriaşii, cât şi familia părintelui paroh Alexandru Roman, au fost încurajaţi să desăvârşească lucrările la sfântul locaş, care va îmbrăca în perioada următoare veşmântul picturii.