Cartea „Grădinile Mănăstirii”, lansată la Mănăstirea Voroneţ

În contextul împlinirii a 40 de zile de la mutarea la cer a stavroforei Irina Pântescu, la Mănăstirea Voroneţ a fost lansată duminică, 10 aprilie 2022, cartea „Grădinile mănăstirii”. Volumul a fost prezentat de către Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul în faţa unei onorate audienţe.

Sala de protocol a Mănăstirii Voroneţ a găzduit duminică, 10 aprilie 2022, un eveniment cultural de excepţie, în prezenţa unor invitaţi de seamă din ţară şi din ţinuturile româneşti din afara graniţelor. În contextul Parastasului de 40 de zile pentru odihna sufletului stavroforei Irina Pântescu, întâia stareţă a Mănăstirii Voroneţ, a fost lansată cartea „Grădinile mănăstirii”, apărută la Editura „Muşatinii” din Suceava. Volumul cuprinde file de cronică din viaţa ctitoriei ştefaniene de la Voroneţ, scrise de Doina Cernica în ultimii 31 de ani şi nu numai. Aceasta este ilustrată cu reproduceri ale artistei plastice Dany-Madlen Zărnescu. Lansarea a avut loc cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. La finalul Sfintei Liturghii din Biserica „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, născut în ţintul Fălticenilor, a prezentat volumul „care adună în pagini dragostea pentru Mănăstirea Voroneţ”. „Cititorii acestei lucrări vor descoperi preafrumoase plăsmuiri literare şi de cronică închinate acestui loc. Lucrarea cuprinde texte de la hramurile din anii trecuţi de la care autoarea nu a lipsit. De asemenea, se vorbeşte despre vizita unor personalităţi, a unor cărturari, a unor scriitori, de pe o parte şi de alta a Prutului, dar şi din multe alte zone, care au poposit la aici. Volumul face referire şi la dăruirea călugăriţelor de la Voroneţ, care au avut în cele trei decenii o lucrare jertfelnică. Cititorul care se va apleca asupra acestor pagini va descoperi dragostea doamnei Cernica pentru soborul acestei mănăstiri, pentru monahia Irina Pântescu, pentru stavrofora Gabriela Platon, stareţa aşezării monahale, pentru stavrofora Elena Simionovici şi pentru toate maicile. Sunt bucuros pentru că în această zi sunt prezenţi numeroşi prieteni şi binefăcători ai acestei mănăstiri, care în decursul a celor peste 30 de ani au fost lângă soborul acestei aşezări monahale”, s-a exprimat Preasfinţia Sa, care a mulţumit Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic pentru că au binecuvântat să slujească la Mănăstirea Voroneţ.

Aprecieri pentru „Grădinile mănăstirii”

Despre cartea „Grădinile mănăstirii” au vorbit în cadrul lansării Ovidiu Vintilă, președintele Societății Scriitorilor Bucovineni, conf. univ. dr. Carmen Cornelia Balan, de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, şi stravrofora Gabriela Platon. Doina Cernica a menţionat că PS Părinte Episcop-vicar Timotei Prahoveanul a scris despre cartea lansată înainte să o primească în forma tipărită pentru că a intuit cum va arăta aceasta. În acelaşi timp, autoarea precizat că articolele din operă „sunt doar o parte dintr-un mănunchi”, semnalând câteva titluri dedicate străvechiului monument ştefanian, apărute în ultimii ani. Manifestarea a mai cuprins mărturii despre stavrofora Irina Pântescu şi despre Mănăstirea Voroneţ ale următorilor invitaţi: Excelenţa Sa Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți, prof. Mioara Gafencu din Fălticeni, Lazăr Fialkovschi din Cernăuți, dr. Ecaterina Duca din Chișinău, Maria Toacă din Cernăuți, Elena Nandriș, primarul emerit al comunei din Mahala – Cernăuţi, arhimandritul Valerian Radu, Mare Eclesiarh al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava, delegatul Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Calinic.

Ordinul „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”, din partea Centrului eparhial Suceava

Pentru aportul adus la tot ceea ce s-a realizat la Mănăstirea Voroneţ în ultimii ani, Centrul eparhial Suceava a acordat Ordinul „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”, însoţită de semnătura Părintelui Arhiepiscop Calinic, următoarelor personalităţi: arhitectul Virgil Polizu, Ovidiu Vintilă, președintele Societății Scriitorilor Bucovineni, Elena Nandriş, primar emerit al comunei Mahala – Cernăuţi, Ucraina, Lazăr Fialkovschi din Cernăuți şi Ion Creiță din Focşani. Fiecare participant a primit din partea stavroforei Gabriela Platon câte un exemplar din „Grădinile mănăstirii”. Toţi cei prezenţi au plecat de la Voroneţ cu o pace în suflet, primită din Sfânta Liturghie arhierească, din rugăciunile şi cântările înălţate pentru odihna sufletului Măicuţei Irina Pântescu, din preţioasele gânduri din timpul lansării de carte şi nu în ultimul rând din duhul Voroneţului, unic în lume. Istoria Voroneţului continuă şi în contemporaneitate prin urmaşii rânduiţi de Dumnezeu, prin iubitorii de credinţă şi de istorie, prin patrioţii de pe tărâmurile româneşti şi prin grija şi dragostea permanentă faţă de înaintaşi. (Constantin Ciofu)

Drumul către lumina cerească al stavroforei Irina Pântescu

Întâia stareță a Mănăstirii Voroneț, stavrofora Irina Pântescu, a fost condusă pe ultimul drum miercuri, 9 martie 2022. Slujba înmormântării a fost săvârșită de către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul. Sicriul cu trupul neînsuflețit al vrednicei starețe a fost înhumat lângă Biserica „Sfântul Daniil Sihastrul” pe care a ctitorit-o.

În prima zi din Postul Mare, luni, 7 martie 2022, la orele dimineţii, a apărut vestea tristă a plecării din această lume a stavroforei Irina Pântescu, proinstareţa Mănăstirii Voroneţ din judeţul Suceava. Măicuţa, cum îi spuneau cei ce o cunoşteau de aproape, a fost pentru mulţi clerici şi mireni un model. Vestea mutării sale la cele veşnice i-a întristat pe cei ce au cunoscut-o, dar a adus şi o stare de pace, întrucât Dumnezeu a ales să o slobozească de suferinţa trupească prin care a trecut şi pe care a îndurat-o cu gândul la Maica Domnului. Întâia stareţă a Mănăstirii Voroneţ a fost înconjurată cu multă dragoste şi jertfă de către monahiile din ctitoria ştefaniană, în interiorul căreia se află mormântul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul. În acelaşi timp, şi-au îndeplinit smeritele ascultări, ţinând rânduiala liturgică în toată perioada cât stavrofora Irina a avut nevoie de îngrijire. Mulţi oameni din domeniul medical, şi nu numai, şi-au adus aportul în tratarea Măicuţei. Aceasta deoarece Cuvioşia Sa este printre cele mai iubite monahii ale Bisericii din Bucovina şi nu numai. Vreme de două zile, sicriul cu trupul neînsufleţit al maicii Irina a poposit în pronaosul Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, pe care a restaurat-o cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Arhiepiscop Pimen. Aici, slujbele de pomenire au fost săvârşite în zilele de luni şi de marţi. Pe lângă rugăciuni, Măicuţa a fost înconjurată de florile pe care le-au adus în semn de omagiu cei ce au preţuit-o.

Dezlegare arhierească a Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe din Bucovina

Pe o vreme autentică de iarnă, la ceas de seară, lângă sicriul stavroforei Irina a ajuns Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe din Bucovina, alături de un ales sobor format din osteniteri ai Centrului eparhial Suceava, a oficiat slujba Parastasului şi a citit rugăciunile de dezlegare. Părintele Arhiepiscop Calinic a remarcat cu acest prilej că numele stavroforei Irina Pântescu va rămâne unul „de referinţă, al unei stareţe care a ştiut să se înveşnicească prin actul creator”. Ierarhul a amintit că a pus la dispoziţie tuturor date din viaţa măicuţei proinstareţe Irina Pântescu, așa cum a fost povestită Înaltpreasfinţiei Sale pe 21 martie 2016, în vremea slujirii ca Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor.

Slujba înmormântării săvârşită de către PS Damaschin Dorneanul

Pe parcursul nopţii de 8 spre 9 martie, cerul a presărat peste Voroneţ fulgii de nea, pe care l-a acoperit cu o mantie albă. La ceas de dimineaţă, clopotele şi toaca au anunţat începerea slujbelor în Paraclisul „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”, ctitorit de către stavrofora Irina Pântescu. În faţa străvechii aşezări monahale, stavrofora Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, l-a întâmpinat pe Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, delegatul Părintelui Arhiepiscop Calinic. Ierarhul s-a închinat în biserica-monument, unde a fost aşezat sicriul cu trupul neînsufleţit al stavroforei Irina. În faţa Paraclisului „Sfântul Daniil Sihastrul” a fost întâmpinat de către soborul slujitorilor şi de către credincioşi. Într-o atmosferă duhovnicească plină de har şi de binecuvântare, Părintele Episcop-vicar a oficiat Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. Preasfinţitul Damaschin Dorneanul, împreună cu cei prezenţi, a ajuns în biserica-monument a aşezământului monastic, unde a slujit un Trisaghion lângă sicriul proinstareţei Irina. Apoi s-a ieşit în procesiune în incinta aşezării monahale, în dangătul clopotelor şi al cântării „Sfinte Dumnezeule”. În faţa scenei Judecăţii de Apoi, Preasfinţia Sa a săvârşit slujba Înmormântării. Răspunsurile la stană au fost oferite de către o parte a Grupului psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava şi de către monahiile Mănăstirii Voroneţ. Dumnezeu a binecuvântat timpul cu o vreme frumoasă pe timpul slujirii prohodului. Pe lângă numeroşi credincioşi, pentru odihna şi iertarea sufletului Măicuţei s-au rugat stareţe şi monahii de la majoritatea mănăstirilor din judeţul Suceava. În acelaşi timp, la înmormântare a participat şi stavrofora Iosefina Giosanu, stareţa Mănăstirii Varatic din judeţul Neamţ.

Distincţie patriarhală pentru stavrofora Irina Pântescu

Arhimandritul Melchisedec Velnic, exarhul mănăstirilor din Eparhia Sucevei şi Rădăuţilor, a citit la final textul Ordinului „Crucea Patriarhală”, conferit post-mortem stavroforei Irina Pântescu de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Apoi, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor a citit mesajul Preafericirii Sale intitulat „O stareţă rugătoare, luptătoare şi harnică: Maica Irina Pântescu (1932-2022)”. În cuvântul transmis, Patriarhul României a evocat „cu bucurie persoana maicii starețe Irina Pântescu: chip luminos şi fire energică, ospitalieră şi harnică, exemplu de viață duhovnicească, de demnitate și patriotism”. Sicriul cu trupul Măicuţei, purtat în mâini de către gospodarii din Voroneţ, îmbrăcaţi în portul naţional, a înconjurat apoi biserica. Pe lângă cântările tânguitoare, s-au rostit câteva ectenii. În faţa cortegiului care a pornit spre mormânt prin intrarea pricipală a aşezării monahale, s-au aflat coroanele, apoi prapurii şi crucile, precum şi pomenile. Pe o cruce mare din lemn au fost încrustate data venirii pe această lume a Măicuţei, precum şi data naşterii în lumina cerească. Rânduiala specifică înmormântării monahilor a continuat la locul înhumării, situat lângă paraclisul din lemn al mănăstirii. PS Damaschin Dorneanul a aşezat pe faţa Măicuţei paramanul, iar apoi a acoperit-o cu mantia călugărească. Rânduiala a cuprins apoi turnarea de ulei (din candelă) şi de vin în chipul crucii, şi pecetluirea mormântului. Cei prezenți au făcut 12 închinăciuni pentru cea mutată la ceruri.

Recunoscători pentru clipele de bucurie

Prin grija obştii Mănăstirii Voroneţ, credincioşii au primit pachete consistente cu alimente, sfinţişori şi colaci. Aceeaşi ofrandă a fost oferită credincioşilor care au participat la slujba Pavecerniţei de la Catedrala „Naşterea Maicii Domnului” din Gura Humorului, precum şi mulţi alţi oameni din diferite locuri ale judeţului Suceava, care s-au bucurat de această pomană. Slujba înmormântării stavroforei Irina Pântescu a reprezentat unul din cele mai importante momente ale istoriei Mănăstirii Voroneţ de la reînfiinţare până în prezent. De-a lungul celor trei decenii, Măicuţa a prilejuit, pe lângă cele două hramuri, multe momente aniversare. Pentru toate clipele de bucurie deosebite, oferite, cei de aproape şi de departe rămân recunoscători stavroforei Irina Pântescu. Cu toţii se vor gândi la chipul Cuvioşiei Sale când vor vorbi despre Voroneţ, despre evenimentele derulate în aşezarea monahală pe care a păstorit-o şi despre cuvintele sale pline de înţelepciune lăsate posterităţii în numeroasele apariţii editoriale. Dorul de Măicuţa va fi alinat prin rugăciunile înălţate la tronul Preasfintei Treimi, cerând în acelaşi timp mijlocirile sfinţilor, canonizaţi şi necanonizaţi, pe care i-a iubit cu toată fiinţa. (Constantin Ciofu)

Stavrofora Irina Pântescu s-a mutat la ceruri

Stravofora Irina Pântescu, proinstareţa Mănăstirii Voroneţ din judeţul Suceava, a plecat astăzi, 7 martie 2022, în lumea veşniciei. Prin rânduiala lui Dumnezeu, am cunoscut-o personal pe Preacuvioşia Sa, mai ales că suntem legaţi de aceleaşi rădăcini, şi anume satul Goruni, comuna Tomeşti, unde au trăit bunicii de pe tată. Anul trecut, pe 5 mai, am felicitat-o pe maica Irina cu prilejul zilei onomastice, iar pe 18 decembrie, la serbarea celui de-al doilea hram al Mănăstirii Voroneţ, i-am surprins pentru ultima dată chipul cu ajutorul aparatului de fotografiat. Pe 18 februarie, anul acesta, am intrat în chilia maicii Irina pentru a primi binecuvântare. Slăbită de puteri, a ridicat mâna şi mi-a făcut cruce deasupra capului. M-am bucurat nespus şi i-am urat toate cele bune.

Ne-am intersectat de mai multe ori la evenimentele religioase din judeţul Suceava şi am răspuns invitaţiei Precuvioşiei Sale de a participa la momentele importante din viaţa Mănăstirii Voroneţ din ultimii ani.

A fost un suflet bun, un om care şi-a iubit ţara şi străbunii ce au apărat credinţa, neamul şi limba română.

Dumnezeu să o odihnească cu drepţii şi să mângâie obştea Mănăstirii Voroneţ, care cu multă jertfă s-a îngrijt de Măicuţa până în ultima clipă.

Constantin Ciofu

Ocrotire şi sprijin, prin rugăciunile Sfintei Parascheva

Credinţa în puterea vindecătoare şi ocrotitoare a Sfintei Cuvioase Parascheva i-a adus în aceste zile la Catedrala Mitropolitană din Iaşi pe oamenii din diferite părţi ale ţării. Câţiva dintre pelerinii prezenţi astăzi, 13 octombrie 2021, în incinta catedralei au mărturisit că doar anul trecut nu au venit la moaştele Cuvioasei din cauza restricţiilor. De asemenea, ei cred că mai ales în aceste vremuri Ocrotitoarea Moldovei este un mare sprijin.

Sfânta Parascheva, dătătoare de nădejde şi de întărire în credinţă

Marea sărbătoare a Iaşului şi a Moldovei, prilejuită de cinstirea Sfintei Cuvioase Parascheva de pe 14 octombrie, este pentru mulţi credincioşi motiv de bucurie. Aceasta deoarece, în preajma hramului Catedralei Mitropolitane din Iaşi, oamenii vin să se închine la moaştele celei „mult folositoare”. Copii, tineri şi bătrâni au ajuns în capitala Moldovei pentru a cinsti odorul de mare preţ, aşezat în baldachinul din incinta monumentalei catedrale ieşene.

https://doxologia.ro/sfanta-parascheva-datatoare-de-nadejde-de-intarire-credinta

Har sfinţitor şi putere din partea Sfintei Cuvioase Parascheva

Sfânta Parascheva, înconjurată de dragostea pelerinilor

Pelerinii evlavioşi o cinstesc pe Sfânta Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei

Sfânta Parascheva, înconjurată de dragostea pelerinilor

Oamenii de aproape şi de departe au continuat astăzi, 12 octombrie 2021, să ajungă la Catedrala Mitropolitană din Iaşi pentru a se închina la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva. Cu feţele luminoase şi pline de bucurie, pelerinii şi-au arătat dragostea faţă de Cuvioasa care le-a alinat durerile şi a mijlocit înaintea tronului Preasfintei Treimi. În acelaşi timp, rugăciunile celor cinstesc odorul de mare preţ al Ordodoxiei în aceste zile sunt în primul rând pentru sănătate.

Har sfinţitor şi putere din partea Sfintei Cuvioase Parascheva

Pelerinii au continuat pe parcursul serii zilei de luni, 11 octombrie 2021, să vină la Catedrala Mitropolitană din Iaşi pentru a se închina la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva şi la cele ale Sfântului Gheorghe Pelerinul. Cu credinţă şi cu dorul pentru Sfânta Parascheva, mulţi oameni au parcurs sute de kilometri pentru a ajunge la Iaşi. Cuvioasa le-a primit lacrimile de bucurie şi le-a ascultat ca în fiecare an rugăciunile. Sub impunătoarea catedrală ieşeană, cunoscută sub numele „Maica bisericilor din Moldova”, racla Sfintei i-a aşteptat pe cei de aproape şi de departe pentru a revărsa harul sfinţitor.

După ce primesc câte o iconiţă din partea voluntarilor, oamenii se îndepărtează încet de baldachinul împodobit cu flori. Unii se întorc să mai rostească o rugăciune, purtând în suflet bucuria reîntâlnirii cu Sfânta cea mult folositoare.

Pelerinii evlavioşi o cinstesc pe Sfânta Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei

Evlavia și dragostea pelerinilor faţă de Sfânta Parascheva este manifestată în aceste zile la Catedrala Mitropolitană din Iaşi. Oamenii vin să se închine la racla în care se află moaştele Ocrotitoarei Moldovei, aşa cum obişnuiesc de foarte mulţi ani. Odorul de mare preţ este aşezat în baldachinul frumos împodobit cu flori din incinta catedralei. Vremea frumoasă a începutului de toamnă şi timpul scurt de şedere la rând au fost primite ca un dar de către cei ce şi-au întreptat paşii spre capitala Moldovei. Chiar dacă anul trecut accesul în incinta catedralei a fost resticţionat, în acest an credincioşii au ajuns la Preamilostiva Maică Parascheva pentru a-i cere mijlocire şi pentru a cinsti sfintele ei moaşte.

La Catedrala Mitropolitană din Iaşi, deşi există câteva măsuri sanitare, atmosfera de sărbătoare este simţită, chiar dacă într-o măsură mai mică decât în anii precedenţi. Credinţa în puterea sfinţilor este mai mare şi mai importantă decât orice lucru care ar putea sta în calea oamenilor de a o cinsti pe Sfânta Parascheva.

Părintele David, un neobosit slujitor vrednic al Bisericii

În această seară, la ceas de Priveghere, am ajuns la Mănăstirea Cetăţuia din iaşi pentru a aprinde o lumânare în dreptul sicriului cu trupul neînsufleţit al protosinghelului David Oprea. De când am aflat vestea plecării din această lume a părintelui, m-am întristat. Prin minte au început să deruleze amintiri din timpul deselor evenimente şi momente la care am participat împreună cu Sfinţia Sa. Mereu m-am întrebat de unde are atâta răbdare şi putere să reziste unui program şi unor ascultări destul de solicitante – pe de o parte slujirea la Sfântul Altar împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, iar pe de altă parte cea de secretar. Presa laică l-a numit „mâna dreaptă” a Părintelui Arhiepiscop Calinic. Când am citit această formulare am continuat în minte: „Mâna dreaptă care a stat în stânga Ierarhului în timpul sutelor de mii de kilometri parcurşi cu maşina atât în Eparhia Iaşilor, cât şi în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor”. Am văzut câtă grijă avea ca maşina Ierarhului să fie îngrijită şi mai ales sigură din punct de vedere tehnic. M-am întâlnit cu părintele chiar la service-ul auto, unde am discutat preţ de câteva minute.

Greu va fi să ne obişnuim să nu-l vedem pe părintele David în preajma Părintelui Arhiepiscop Calinic. Multe calităţi puteau fi observate la Sfinţia Sa, iar cei ce l-au cunoscut îndeaproape pot face o listă întreagă.

Un sfert de secol de ascultare în viaţa monahală pentru un neobosit slujitor cum a fost părintele David nu poate fi uşor de cuantificat.

Îmi rămân în minte scurtele clipe în care am interacţionat şi în urma cărora am avut de învăţat.

Dumnezeu să aline sufletele îndurerate ale părinţilor Cuvioşiei Sale, ale fraţilor, rudelor, prietenilor şi nu în ultimul rând al slujitorilor Sfântului Altar care l-au cunoscut şi respectat.

Bunul Dumnezeu să aşeze sufletul părintelui David în lumina cerească şi să-l odihnească cu Sfinţii pe cel ce a trăit departe de odihna acestei lumi trecătoare!

(Constantin Ciofu)