Părintele Iulian Gherman din Braşov, înmormântat în satul natal

Sute de credincioşi care l-au cunoscut pe părintele Iulian Gherman, slujitor la Biserica „Sfântul Dimitrie”-Tractorul din Braşov, s-au rugat duminică, 30 octombrie 2022, în biserica din localitatea Hiliţa-Costuleni, judeţul Iaşi. Părintele Iulian, plecat la Domnul joi, 27 octombrie, a fost unul dintre cei mai apreciaţi duhovnici din oraşul Braşov.

Biserica din localitatea Hiliţa, comuna Costuleni, judeţul Iaşi, a adăpostit pentru două zile sicriul cu trupul neînsufleţit al părintelui Iulian Gherman, slujitor la Biserica „Sfântul Dimitrie”-Tractorul din Braşov. Vrednicul slujitor, iubit de sute de braşoveni care l-au avut povăţuitor duhovnicesc, a plecat la ceruri joi, 27 octombrie 2022, în ziua cinstirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Cu ochii înlăcrimaţi, peste o sută de braşoveni au parcurs duminică, 30 octombrie, câteva sute de kilometri pentru a ajunge la Hiliţa, satul natal al părintelui Iulian. Oamenii au aprins lumânări pentru odihna celui ce se bucură cu sfinţii şi au lăsat în dreptul sicriului coroane şi flori în semn de preţuire şi de recunoştinţă pentru toată jertfa din anii de slujire. Sfânta Liturghie din biserica Parohiei Hiliţa a fost oficiată de către un sobor de preoţi, iar răspunsurile la strană au fost oferite de către credincioşii pe care i-a povăţuit pe calea mântuirii. Ca un ultim omagiu, interpreta de muzică populară Elena Pădure, fiică duhovnicească a părintelui, a interpretat la momentul Chinonicului cântarea „Ridica-voi ochii mei la ceruri”. Predica la Duminica a 22-a după Rusalii, a fost ţinută de către părintele Iulian Gherman, fiul părintelui mutat la Domnul, care i-a îndemnat pe cei prezenţi să păstreze dreapta credinţă şi să aplice în viaţa lor învăţăturile şi îndemnurile tatălui său, pentru a dobândi viaţa veşnică.

Doi ierarhi au transmis mesaje de condoleanţe

În jurul prânzului, pe o vreme mohorâtă dar caldă, în biserica aşezământului parohial din Hiliţa s-a săvârşit Slujba Înmormântării preoţilor, în prezenţa membrilor familiei, a foştilor colegi, a fiilor duhovniceşti ai părintelui şi a numeroşi credincioşi care l-au cunoscut şi admirat. Soborul slujitorilor a fost condus de către părintele Dumitru Boboc, inspector eparhial bisericesc în cadrul Centrului eparhial Iaşi. Din sobor a mai făcut parte şi părintele Petru Fercal, protopop al Protopopiatului Botoşani. Printre rudele prezente s-a numărat şi primarul oraşului Iaşi, Mihai Chirica. Predica de la finalul înmormântării a fost ţinută de către preotul paroh Eduard Mihail Axinte, care a vorbit despre slujirea preoţească. Mesajul de condoleanţe al Înaltpreasfinţitului Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, a fost citit de către părintele Adrian Apostol de la Parohia Ortodoxă Română Arbucies din Barcelona, Spania. Părintele inspector Dumitru Boboc a rememorat câteva amintiri cu părintele Iulian din anii de studiu la Seminarul Teologic Liceal Ortodox de la Mănăstirea Neamţ. De asemenea, părintele inspector a trasmis condoleanţe din partea Preasfinţitului Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care l-a cunoscut pe părintele Iulian. Păintele inspector a citit apoi din partea ierarhului un fragment din Moise Aghioritul: „În viaţă dăm examene. Dacă ne-am biruit patimile, dacă am dorit iubirea, dacă am urât răul, dacă ne-am cunoscut pe noi înşine, dacă L-am întâlnit pe Dumnezeu, atunci am găsit scopul, ţinta, sensul vieţii. Am trecut examenele, suntem câştigători. Simţim mireasma veşniciei. Nu ne temem de moarte. Nu ni se pare obositoare viaţa. Ne pocăim. Nădăjduim. Ne bucurăm”.

Iubitor de rugăciune şi de oameni

Slujba a continuat prin cântarea „Veşnica pomenire”, iar apoi sicriul cu trupul vrednicului slujitor a fost purtat în jurul bisericii din Hiliţa, în dangătul clopotelor şi al cântărilor funebre. Cortegiul s-a îndreptat apoi spre cimitir, pe o uliţă îngustă acoperită pe alocuri de un covor cu frunze. Aici părintele Iulian a fost aşezat lângă mormintele celor din neamul lui. Poate deloc întâmplător, în timpul coborârii sicriului în mormânt, o adiere de vânt a mişcat pentru câteva clipe pomii, ca semn al prezenţei sufletului părintelui la acest moment duhovnicesc. Ani la rând, părintele Iulian a îndurat şi înfruntat cu smerenie multe greutăţi, după cum au mărturisit cei ce l-au cunoscut. Elena Pădure: „Pe părintele îl cunosc de peste 25 de ani. Mi-a fost duhovnic în ultimii ani. A fost cel mai bun preot din oraşul Braşov pentru că iubea în primul rând rugăciunea şi pe oameni. S-a jertfit pentru credincioşii pe care i-a primit de la Dumnezeu. Nu a ţinut cont de odihnă, stând ore întregi la Taina Spovedaniei pentru noi. Ne-a învăţat lucruri deosebite! Am venit de la Braşov în satul sfinţiei sale pentru a-l conduce pe ultimul drum şi să ne rugăm pentru odihna sufletului său”. Irina Mitu: „Ore întregi stătea în biserică pentru a se ruga împreună cu credincioşii. Oamenii îl iubeau foarte mult pentru că avea dragoste pentru sfintele slujbe. Mereu îl urmam la bisericile în care slujea, pentru a ne folosi de rugăciunea sa şi de cuvântul de învăţătură”. Părintele Iulian a fost reazem pentru sute de fii duhovniceşti, pe care i-a povăţuit pe calea mântuirii şi pe care i-a ajutat în diferite forme. Misiunea părintelui pe acest pământ nu s-a încheiat, ci continuă prin sufletele celor ce s-au învrednicit să primească harul lui Dumnezeu prin mâna sa şi prin rugăciunile de zi de noapte pe care le înălţa împreună cu oamenii.

 

Racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, în pelerinaj la Mănăstirea Voroneț

La Mănăstirea Voroneț din orașul Gura Humorului, județul Suceava, au poposit marți, 25 octombrie 2022, moaștele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Racla Sfântului a ajuns în străvechea așezare monahală cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, în cadrul evenimentelor aniversare dedicate Anului Jubileu „Moștenirea Mușatină – credință, cultură, istorie”. Odorul de mare preţ este purtat în zilele de 24 şi 25 octombrie în pelerinaj la bisericile și mănăstirile ctitorite de domni și de boieri în Țara Moldovei. Delegaţia care a condus procesiunea a fost condusă de către Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. În faţa scenei Judecăţii de Apoi s-a rostit o ectenie şi o rugăciune, în prezenţa obştii Mănăstirii Voroneţ şi a numeroşi credincioşi care au ţinut în mâini lumănări aprinse.

Mănăstirea Voroneţ are o legătură foarte specială cu Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Acum 475 de ani, martiriul său a fost pictat pe faţada de sud a istoricei mănăstiri, ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Sfântul Ioan a vizitat Mănăstirea Voroneţ pe care a înconjurat-o, lăsând aici harul şi puterea sa de mijlocire înaintea Bunului Dumnezeu. În 1313, Sfântul a fost martirizat în Cetatea Albă, iar în 1402, Domnitorul Alexandru cel Bun a dorit ca moaştele Sfântului Ioan să fie ocrotitoare ale întregii Moldove împotriva năvălitorilor. În stânga intrării în biserică avem reprezentată ziua de 24 iunie 1402, când prăznuim aducerea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou. În 1457, când Mitropolitul Grigorie Roşca a dorit să înveşmânteze biserica Mănăstirii Voroneţ cu pictură exterioară, martiriul Sfântului a fost zugrăvit deasupra intrării în sfântul locaş. După 475 de ani, Sfântul a venit să-şi vadă istoria sa zugrăvită la Voroneţ”, a amintit stavrofora Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ.

 

Liturghie arhierească la serbarea celui de-al doilea hram al Mănăstirii Humor

Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat duminică, 19 iunie 2022, Sfânta Liturghie la Mănăstirea Humor din judeţul Suceava. Locaşul de închinăciune al aşezării monahale şi-a serbat al doilea hram – Soborul Tuturor Sfinţilor.

Credincioşii au participat în Duminica Tuturor Sfinţilor în număr mare la serbarea celui de-al doilea hram al Mănăstirii Humor din judeţul Suceava. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Slujba a fost oficiată pe scena special amenajată şi împodobită cu flori în incinta aşezământului monastic. La slujbă au participat stareţe de la mai multe mănăstiri din Bucovina. Mulţi credincioşi au venit la hram îmbrăcaţi în portul popular naţional. Răspunsurile la strană au fost oferite de Grupul psaltic „Sfântul Inochentie de la Probota” din Suceava, dirijat de către părintele Constantin Dan Magdalena.

„Să ne rugăm ca sufletul nostru să devină purtător de har”

Preasfinţitul Părinte Veniamin a ţinut după citirea Sfintei Evanghelii un cuvânt de învăţătură în care a făcut referire la semnificaţia Duminicii Tuturor Sfinţilor: „Să ne gândim la felul în care Sfinţii şi-au închinat viaţa lui Dumnezeu. Unii dintre ei au săvârşit minuni încă din timpul vieţii, primind de la Dumnezeu daruri deosebite. În Duminica închinată Tuturor Sfinţilor să-i pomenim pe cei dragi ai noştri. Să ne rugăm ca sufletul nostru să devină purtător de har şi sălaş al lui Dumnezeu. Să facem lucrător harul Sfântului Botez, prin asumarea credinţei şi prin mărturisirea acesteia în faţa tuturor”. Stavofora Parascheva Sorohan, stareţa Mănăstirii Humor, a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic pentru că a binecuvântat ca Părintele Episcop Veniamin să slujească la serbarea celui de-al doilea hram. În acelaşi timp, a apreciat dragostea credincioşilor din localitatea Mănăstirea Humorului pentru tradiţiile şi pentru credinţa ortodoxă: „Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Calinic, PS Veniamin ne-a binecuvântat în această zi şi a înfrumuseţat hramul mănăstirii noastre prin slujirea Sfintei Liturghii. Bucuria din această zi, dăruite de Maica Domnului şi de Soborul Tuturor Sfinţilor, este fără margini”. Programul liturgic s-a încheiat cu un Trisaghion pentru ctitorii aşezării monahale.

Scurt istoric al Mănăstirii Humor

Locaşul de închinăciune al Mănăstirii Humor este închinat Adormirii Maicii Domnului şi Soborului Tuturor Sfinţilor. Al doilea hram al aşezământului monastic a fost primit pe 14 iunie 2020, cu prilejul resfinţirii bisericii-monument. Biserica Mănăstirii Humor îşi are începuturile în vremea domniei lui Alexandru Ioan Bun, când, ascunsă între codri, se ridica aici cea dintâi aşezare mănăstirească, ctitoria marelui vornic Ioan (1415). La începutul secolului al XVI-lea, în 1527, a fost jefuită şi distrusă de tătari. Biserica fusese înzestrată cu obiecte preţioase şi manuscrise, dintre care, cel mai de preţ care se păstrează şi astăzi este Tetraevangheliarul din 1473, dăruit de către Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. În vremea lui Petru Rareş, mănăstirea este cuprinsă în opera de restaurare, la care a contribuit şi marele logofăt Toader Bubuiog. În 1535, ctitorul a reunit o echipă de meşteri zugravi care să realizeze decorarea noii biserici. Ceea ce caracterizează pictura Mănăstirii Humor este este unitatea de tonalitate cromatică, datorită predominaţiei diferitelor nuanţe de roşu, culoare specifică acestui sfânt locaş. În 1641, Vasile Lupu construieşte Turnul de apărare şi zidul de împrejmuire. La 1650, cazacii lui Timuş Hielminţki incendiază biserica şi dărâmă turnul până la primul etaj. În 1785, odată cu intrarea Bucovinei sub dominaţia austro-ungară, mănăstirea este desfiinţată, rămânând închisă până în 1800, când devine biserică parohială pentru comunitatea formată în jurul acesteia. Îmediat după 1900, Nicolae Iorga, pe atunci prim-ministru, restaurează turnul după proiectul iniţial. În 1991, pe 1 iulie, se reînfiinţează ca mănăstire de maici, cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la iniţiativa vrednicului de pomenire Arhiepiscop Pimen.


Hramul Bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Gura Humorului

Sute de credincioşi au participat sâmbătă, 21 mai 2022, la hramul Bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Gura Humorului. Un sobor de preoţi şi diaconi a oficiat Sfânta Liturghie şi Trisaghionul pentru cei adormiţi.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena au fost serbaţi sâmbătă, 21 mai 2022, în mod deosebit la Gura Humorului, judeţul Suceava. Singurul locaş de închinăciune din oraşul atestat la 1490 şi-a cinstit ocrotitorii. Încă de la primele ore ale dimineţii, credincioşii de toate vârstele, şi-au îndreptat paşii către sfântul locaş. Aici s-a oficiat slujba Acatistului, urmată de Sfânta Liturghie şi un Trisaghion pentru ctitori. În semn de respect pentru tradiţiile populare româneşti, unii enoriaşi au îmbrăcat costumele naţionale specifice Bucovinei. Chipurile luminoase ale humorenilor au umplut biserica şi incinta locaşului de inchinăciune, vremea din această zi fiind deosebit de frumoasă. Predica sărbătorii a fost ţinută de părintele Viorel Ilişoi, consilier economic al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi parohul Parohiei „Sfinţii Arhangheli” din Gura Humorului. Părintele Viorel Ilişoi a remarcat că Sfinții Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena l-au propovăduit pe Mântuitorul Hristos prin tot ceea ce au făcut. Părintele paroh Dumitru Bliorțu a mulţumit slujitorilor Sfântului Altar pentru că au slujit Sfânta Liturghie cu prilejul hramului, precum şi credincioşilor care s-au rugat împreună la acest ceas de sărbătoare. La ieşirea din locaşul de închinciune au fost oferite pachete cu alimente în cinstea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Amintim că în nişa din dreapta a Bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Gura Humorului se află spre închinare icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Rugătoarea”. Prin rugăciunile pe care le-au aşezat în faţa acestui odor de mare preţ, oamenii au primit răspuns la cererile adresate către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu.

Hramul Mănăstirii Voroneț, serbat prin Liturghie arhierească

Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit marţi, 26 aprilie 2022, Sfânta Liturghie la Mănăstirea Voroneţ din oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava.

În această zi, a fost serbat, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, hramul Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al aşezării monahale. La orele dimineţii, Părintele Episcop Damaschin Dorneanul a fost întâmpinat de soborul slujitorilor, de obştea monahală şi de maicile stareţe de la mai multe mănăstiri bucovinene. Ierarhul s-a închinat în locaşul de închinăciune aflat în straie de sărbătoare, iar apoi a săvârşit Sfânta Liturghie pe scena special amenajată în incinta aşezării monahale. Răspunsurile la strană au fost oferite de monahiile de la Mănăstirea Voroneţ, dirijate de stavrofora Gabriela Platon, stareţa aşezământului monastic. Câteva sute de pelerini au participat la slujbă, mulţi dintre aceştia purtând costume naţionale. Numeroşi copii au primit la momentul potrivit Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos.

După citirea Sfintei Evanghelii, Părintele Episcop-vicar Damaschin Dorneanul a adresat un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre Evanghelia de la Luca 24, 12-35, în care se face referire la întâlnirea Mântuitorului înviat cu Ucenicii Luca şi Cleopa. În acelaşi timp, Preasfinţia Sa a făcut referire la viaţa Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. În cadrul slujbei, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor la hirotonit ieromonah pe ierodiaconul Daniil Răchită pe seama Chiliei „Sfântul Ghelasie” – Costileva de Jos, comuna Ulma, ce aparține de Mănăstirea Sihăstria Putnei.

Stavrofora Gabriela Platon a mulţumit la final tuturor pentru că au împodobit prin prezenţa lor hramul Mănăstirii Voroneț. Oamenii au primit din partea obștii monahale câte un pachet consistent cu alimente, pentru ohihna sufletului stavroforei Irina Pântescu, întâia stareță a Mănăstirii Voroneț. 

Mănăstirea Voroneţ a fost ctitorită în anul 1488 de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, fiind cunoscută în toată lumea pentru pictura sa interioară şi exterioară deosebită. Aşezarea monahală face parte din monumentele româneşti trecute în patrimoniul mondial UNESCO. La Mănăstirea Voroneţ este înmormântat Sfântul Daniil Sihastrul, care a fost duhovnicul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Pictura exterioară a Mănăstirii Voroneţ a fost resfinţită pe 14 septembrie 2008 de Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi de IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. În interior şi exterior, biserica Mănăstirii Voroneţ este înfrumuseţată cu picturi în frescă de o deosebită valoare artistică. Pictura interioară a fost făcută în 1494. Veşmântul de pictură exterioară i-a fost lucrat în 1547, când a fost adăugat şi pridvorul de eruditul mitropolit Grigorie Roşca. Planurile iconografice au fost zămislite în mintea acestui mitropolit al Moldovei, care se odihneşte în pridvorul Mănăstirii Voroneţ. Este cunoscut în lume pentru albastrul de Voroneţ, culoare intrată în galeria culorilor universale, un albastru care după sute de ani este tot atât de frumos, renumită fiind pictura Judecăţii de Apoi. (Constantin Ciofu)

Învierea Domnului, la Mănăstirea Hadâmbu

Câteva mii de pelerini au venit la Mănăstirea Hadâmbu în noaptea de Înviere din dimineaţa de duminică, 24 aprilie 2022. Imediat după miezul nopţii, arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, stareţul aşezării monahale din Dealul Mare, a ieşit prin Sfintele Uşi Împărăteşti pentru a oferi lumina credincioşilor veniţi din ţară şi din străinătate la acest moment liturgic.

Lumina oferită celor prezenţi, aprinsă de pe Sfânta Masă, care simbolizează mormântul Domnului Hristos, a fost din cea care a ajuns din Ierusalim în ţara noastră la Bucureşti şi apoi la Iaşi. Cu emoţie sfântă şi cu multă credinţă în Înviere, aceasta a ajuns în mâinile creştinilor. Soborul slujitorilor, din care au mai făcut parte protosinghelul Iorest Goraş, ieromonahul Gherontie Nistor şi ieromonahul Arsenie Ştefan, s-a îndreptat apoi spre exteriorul Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului”, în dangătul clopotelor măreţii clopotniţe. Aici a fost proclamată Învierea şi s-a citit Sfânta Evanghelie de la Matei 28, 1-16.

A urmat procesiunea cu prapuri şi cruci în jurul locaşului de închinăciune, în timp ce s-a cântat de mai multe ori „Hristos a înviat!”. În faţa uşilor bisericii s-a purat apoi dialogul nopţii de Înviere, aşa cum este rânduiala în această zi.

Soborul preoţilor şi credincioşii au intrat în biserică, ca semn al biruinţei lui Hristos asupra morţii şi asupra iadului, unde a continuat Utrenia.

Timp de câteva ceasuri, copiii, tinerii şi oamenii încărcaţi de ani care au conştientizat măreţia celei mai mari sărbători a creştinătăţii, s-au rugat împreună cu părinţii mănăstirii, ascultând şi cântând împreună cu strana frumoasele cântări din această noapte.

La momentul Chinonicului, arhimandritul Nicodim Gheorghiţă a citit Pastorala la Învierea Domnului a Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. În timp ce pelerinii au primit pâinea sfinţită cunoscută sub denumirea de „paşti”, părintele stareţ Nicodim a adresat câteva gânduri în cel de-al 32-lea an în care săvârşeşte, cu mijlocirea Maicii Domnului, sfintele slujbe din noaptea de Înviere.

Programul liturgic s-a încheiat pe esplanada din faţa catedralei Mănăstirii Hadâmbu cu sfinţirea ouălor, a cărnurilor şi a brânzei.

Există pelerini care particită de 32 de ani la Înviere în aşezarea monahală din Schitul Hadâmbului sau care pot număra doar anii în care nu au reuşit să ajungă aici în această noapte sfântă. Pe lângă harul, bucuria şi pacea revărsate de Mântuitorul Hristos, la Mănăstirea Hadâmbu s-a adăugat şi binecuvântarea Maicii Domnului. Aceasta deoarece, în străvechea aşezare monahală din Dealul Mare, se află icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, care a izvorât mir de mai multe ori, după cum Maica Domnului, când Iisus a fost pus pe cruce, jelea şi plângea cu lacrimi şiroaie.

Slujbele frumoase continuă în aceste zile la Mănăstirea Hadâmbu, când cei de departe şi cei de aproape vin în acest loc, altă dată părăsit şi uitat, atât pentru rugăciune, cât şi pentru linişte şi frumuseţe. (Constantin Ciofu)

Taina Sfântului Maslu, în Duminica Floriilor, la Mănăstirea Hadâmbu

Preasfinţitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălţi, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat duminică, 17 aprilie 2022, Taina Sfântului Maslu la Mănăstirea Hadâmbu din comuna Mironeasa, judeţul Iaşi. Preasfinţia Sa a poposit în străvechea aşezare monahală cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. În dangătul clopotelor din noua clopotniţă a aşezării monahale, Episcopul de Bălţi a fost întâmpinat de autorităţile locale, de soborul slujitorilor şi de mulţimea pelerinilor. Taina Sfântului Maslu a fost săvârşită în Biserica „Acoperământul Maicii Domnului”, toate rugăciunile din cadrul slujbei fiind citite de către Ierarhul de la Bălţi, care i-a acoperit pe oameni cu mantia, ce închipuie îmbrăcămintea îngerească, „darul lui Dumnezeu cel purtător de grijă şi acoperitor”, după cum spune Sfântul Simeon al Tesalonicului. Preotul Alexandru Gheorghiu de la Parohia Copălău, Protopopiatul Botoşani, a ţinut un cuvânt în care a făcut referire la vindecarea trupească şi sufletească pe care oamenii o primesc la Taina Sfântului Maslu. Arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu, a mulţumit Părintelui Episcop Antonie pentru că a slujit Taina Sfântului Maslu şi a apreciat implicarea Preasfinţiei Sale în activitatea social-filantropică din Eparhia de Bălţi. Preasfinţitul Antonie a apreciat grija pe care arhimandritul Nicodim Gheorghiţă o are faţă de pelerini, prin Taina Sfântului Maslu, rânduită în toate posturile de peste an. În acelaşi timp, a amintit de milostenia pe care Mănăstirea Hadâmbu o face pentru fraţii români din Basarabia: „Părintele stareţ Nicodim are grijă de sănătatea sufletească şi trupească a frăţiilor voastre. Untdelemnul sfinţit este partea văzută a Tainei Sfântului Maslu. Tămăduirea prin uleiul sfinţit se transmite sufletului şi trupului. Cu toţii avem nevoie de această tămăduire. Cei ce sunt prezenţi la această taină primesc harul Duhului Sfânt. Ne-am rugat ca Dumnezeu să vă dăruiască tuturor sănătate sufletească şi trupească”. Arhimandritul Nicodim Gheorghiţă a anunţat la final programul Pelerinajului „Drumul Crucii” din Sfânta şi Marea Joi de la Mănăstirea Hadâmbu. Acesta va fi precedat de slujba Deniei celor 12 Evanghelii.

Prezenţă arhierească la 40 de zile de când stavrofora Irina Pântescu s-a mutat la cer

Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit vineri, 15 aprilie 2022, Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite în Paraclisul „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul” al Mănăstirii Voroneţ din Gura Humorului, judeţul Suceava. Ierarhul a slujit cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, şi a înălţat rugăciuni pentru odihna sufletului stavroforei Irina Pântescu, întâia stareţă a Mănăstirii Voroneţ, în cea de-a 40-a zi de când s-a mutat la cele veşnice. Arhiepiscopul Tomisului a vorbit în cuvântul de la finalul Liturghiei Sfântului Ierarh Grigore Dialogul atât despre sfinţii pomeniţi pe 15 aprilie, cât şi despre osteneala depusă de stavrofora Irina în cei 31 de ani de vieţuire monahală în demnitatea de stareţă a Voroneţului. Înlatpreasfinţia Sa a subliniat că „a fost un privilegiu” să fie în rugăciune cu ctitorii străvechiului aşezământ monastic din Bucovina. Stavrofora Gabriela Platon, stareţa aşezării monahale, a mulţumit Părintelui Arhiepiscop Teodosie pentru slujirea Liturghiei Darurilor, şi tuturor celor care s-au rugat împreună. La mormântul stavroforei Irina, situat lângă paraclisul mănăstirii, s-a săvârşit slujba Parastasului. Amintim că stavrofora Irina Pântescu s-a mutat la Domnul pe 7 martie 2022, slujba Înmormântării fiind oficiată de către Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. În contextul împlinirii a 40 de zile de la plecarea în veşnicie, duminică, 10 aprilie 2022, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucireştilor, a săvârşit Sfânta Liturghie şi Parastasul pentru odihna sufletului maicii Irina, iar apoi a lansat volumul „Grădinile mănăstirii”, semnată de Doina Cernica.

Schitul Pocrov din „Poiana Raiului” și-a cinstit ocrotitorul

Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin, Episcopul Romanului, a fost serbat joi, 14 aprilie 2022, la Schitul Pocrov al Mănăstirii Neamţ din judeţul Neamţ. Un sobor de preoţi şi diaconi din mai multe eparhii ale Patriarhiei Române a oficiat Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite în Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” a aşezării monahale, în prezenţa a numeroşi credincioşi. Oamenii au avut bucuria să se închine la racla ce adăposteşte moaştele Sfântului Ierarh Pahomie de la Gledin. Predica sărbătorii a fost ţinută de către arhimandritul Dosoftei Şcheul, Mare Eclesiarh al Catedralei Mitropolitane din Iaşi, fost vieţuitor al Schitului Pocrov, care a transmis binecuvântările arhiereşti ale Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi ale Preasfinţitului Părinte Nichifor Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor. Arhimandritul Benedict Sauciuc, stareţul Mănăstirii Neamţ, a amintit că Schitul Pocrov a avut în vremurile de demult mai mulţi monahi. În acelaşi timp a remarcat că cele şapte schituri ale Mănăstirii Neamţ „se leagă de numele anumitor ierarhi sau cuvioşi părinţi care şi-au închinat viaţa lui Dumnezeu”. Protosinghelul Ambrozie Ghinescu, egumenul Schitului Pocrov, a mulţumit tuturor pentru că l-au cinstit pe Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin, Episcopul Romanului. Părintele egumen a subliniat că la sfinţirea bisericii de la Schitul Pocrov, Sfântul Pahomie s-a rugat la Dumnezeu să trimită spre așezământul monastic „oameni buni”. „Faptul că sunteţi aici se datorează Sfântului Ierarh Pahomie, care s-a rugat acum 300 de ani ca Dumnezeu să trimită la Schitul Pocrov oameni buni, iubitori de sfinţi”, a mai adăugat protosinghelul Ambrozie Ghinescu. Arhimandritul Benedict Sauciuc a oferit anafora pelerinilor prezenţi, iar apoi a avut loc agapa frăţească. Amintim că biserica Schitului Pocrov a fost resfinţită pe 11 august 2019, de către Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, dimpreună cu PS Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord şi cu PS Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar Patriarhal.




created by dji camera

Parastasul de 40 de zile pentru stavrofora Irina Pântescu

În Paraclisul „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul” al Mănăstirii Voroneţ a fost oficiată duminică, 10 aprilie 2022, slujba Parastasului pentru vrednica de pomenire stavroforă Irina Pântescu. Pentru odihna sufletului celei ce rămâne Întâia Stareţă a aşezării monahale ctitorită de către Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, s-a rugat Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, şi un sobor de preoţi şi diaconi. Ierarhul a fost prezent la Voroneţ cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi a Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Momentul solemn a avut loc în prezenţa obştii monahiilor şi peste o sută de credincioşi. Slujba Parastasului a fost săvârşită după Sfânta Liturghie oficiată de către Preasfinţia Sa în locaşul de închinăciune. Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul a evocat prin cuvinte alese personalitatea şi chipul monahiei Irina Pântescu, pe care a cunoscut-o şi din cuvintele căreia a aflat multă înţelepciune. De asemenea, a prezentat cartea „Grădinile mănăstirii”, apărută la Editura „Muşatinii” din Suceava. În jurul mormântului măicuţei Irina s-a oficiat un Trisaghion, la finalul căruia s-a sfinţit crucea de la mormânt sculptată în piatră naturală. Programul a continuat cu lansarea oficială a volumului „Grădinile mănăstirii” şi cu acordarea unor distincţii din partea Centrului eparhial Suceava. (Constantin Ciofu)