Constantin Ciofu

O preafrumoasă troiţă închinată Mântuitorului Hristos sculptată în lemn de stejar a fost sfinţită miercuri, 6 august 20205, în filia Alexeşti a Parohiei Cuza-Vodă, comuna Ipatele, judeţul Iaşi. Edificiul a fost înălţat de către familia Postârnac Costică şi Viorica din Ipatele. Slujba Aghesemei mici şi rânduiala sfinţirii au fost oficiate de către arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu din judeţul Iaşi, alături de un sobor de preoţi. O mulţime mare de oameni din mai multe localităţi învecinate dar şi din alte părţi s-au rugat împreună la acest moment duhovnicesc. Peste cei prezenţi Bunul Dumnezeu a rânduit ca din ceruri să vină o ploaie liniştită.

Părintele paroh Ionel Viorel Olariu şi-a exprimat bucuria pentru că în Alexeşti s-a înălţat o troiţă.

Arhimandritul Nicodim Gheorghiţă a apreciat jertfa familiei Postârnac pentru gândul de a cinsti Sfânta Cruce prin înălţarea unei troiţe.

Primarul emerit Constantin Postârnac a amintit cum a venit gândul de a înălţa troiţa din Alexeşti. „Consider că înălțarea acestei troițe se datorează faptului că am trecut de foarte multe ori prin acest sat de-a lungul anilor. Nu mi-am dat seama că aici ar trebui înălţată o Sfântă Cruce, dar şi o biserică pentru ca oamenii să nu mai meargă pe jos cinci kilometri până în satul Cuza-Vodă. Aici va fi şi o bisericuţă (aplauze)! Ştiu că se lucrează la documente. Biserica este mai mult decât necesară. Aici sunt 3500 de metri pătraţi, astfel că va fi amenajat şi cimitirul parohial. Am credinţa că această localitate va fi aşa cum a fost în anii din urmă. Mulţumesc consătenilor mei pentru că m-aţi înţeles de fiecare dată şi m-aţi sprijinit în ceea ce am iniţiat. Mulţumesc părintelui stareţ şi fiiilor duhovniceşti ai Sfinţiei Sale de la Mănăstirea Hadâmbu. O familie este în Ipatele şi alta la aşezarea monahală din Dealul Mare, locul unde ne rugăm şi ne gândim la acele lucruri bune care ar trebui făcute”.

Oamenii au participat cu multă bucurie la acestă slujbă şi au primit din partea ctitorilor câte un pachet cu alimente.

În satul tradiţional românesc, pe lângă Biserică, un rol important în viaţa creştinilor îl au troiţele. Aceste cruci aşezate la margine de drum sau la răscruce de drumuri sunt dovezi ale comunicării noastre cu Dumnezeu, ale identităţii noastre creştine.

Biserica „Soborul Tuturor Sfinţilor” din Parohia Urşiţa-Mironeasa, Protopopiatul 3 Iaşi, judeţul Iaşi, își serbează duminică, 15 iunie 2025, hramul. Sâmbătă seară, credincioşii de toate vârstele au participat la slujba Vecerniei unită cu Litia. Într-o atmosferă duhovnicească de sărbătoare, prima slujbă dedicată hramului din acest an a fost săvârşită de către arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu, împreună cu un sobor de preoţi. Cu acest prilej, s-au înălţat rugăciuni de mulţumire pentru toate binefacerile revărsate de Dumnezeu asupra ctitorilor. Predica sărbătorii a fost ţinută de către părintele Andrei Mocanu de la Parohia Cucuteni-Leţcani, judeţul Iaşi. Un cuvânt de încurajare şi de apreciere a adresat apoi arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, care a susţinut lucrările de construcţie ale ansamblului parohial din Urşiţa, dar şi multe proiecte social-filantropice. Părintele paroh Emanuel Apetrei şi-a exprimat recunoştinţa faţă de părintele stareţ şi faţă de toţi cei ce s-au implicat în construirea ansamblului parohial, dar şi şi în programale social-filantropice şi culturale derulate până în prezent.

Parohia Urșița a fost înființată pe 8 februarie 2010, având ca loc de slujire vechea biserică din lemn ridicată în anul 1985, cu hramul Izvorul Tămăduirii. Piatra de temelie pentru noua biserică, închinată Soborului Tuturor Sfinţilor, a fost pusă în anul 2007 de către Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, în vremea slujirii ca Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. De asemenea, Înaltpreasfinţia Sa a coordonat până în anul 2020 toate lucrările derulate în Parohia Urşiţa. În prezent se lucrează la pictura sfântului locaş.

Ctitoria Sfântului Voievod Ştefan cel Mare a Mănăstirii Voroneţ din oraşul Gura Humorului, în care se află mormântul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, a primit luni, 21 octombrie 2024, binecuvântarea Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Racla cu sfintele moaşte ale Ocrotitorului Sucevei a fost adusă în procesiune în străvechea aşezare monahală de la Voroneţ în cadrul pelerinajului de două zile organizat în Eparhia Sucevei şi Rădăuţilor. Pelerinajul a avut loc cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, în contextul Anului omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și Anului comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți.

La ceas de seară, stavrofora Eustohia Duciuc, stareţa Mănăstirii Voroneţ, împreună cu monahiile aşezământului monastic, şi cu numeroşi credincioşi, a aşteptat cu emoţie venirea sfintelor moaşte. Toţi cei prezenţi au ţinut în mâini lumânări aprinse şi flori, pregătite pentru Sfântul care este cunoscut în întreaga Ortodoxie pentru minunile pe care le săvârşeşte. În acelaşi timp, gospodarii din Voroneţ au ţinut în mâini prapurii şi crucile care sunt scoase pentru momentele liturgice speciale din anul bisericesc.

Clipele de aşteptare au luat sfârşit odată cu sosirea sfintelor moaşte, înconjurate de sute de flori oferite de credincioşii din comunităţile în care racla Sfântului a poposit. Delegaţia de la Centru eparhial Suceava a fost condusă de către Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Rânduiala a cuprins o ectenie şi o rugăciune, timp în care cei prezenţi au avut bucuria să cinstească sfintele moaşte ale celui ce prin mucenicie a mărturisit credinţa ortodoxă.

Mănăstirea Voroneţ are o legătură foarte specială cu Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Acum 475 de ani, martiriul său a fost pictat pe faţada de sud a istoricei mănăstiri, ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. În 1313, Sfântul a fost martirizat în Cetatea Albă, iar în 1402, Domnitorul Alexandru cel Bun a dorit ca moaştele Sfântului Ioan să fie ocrotitoare ale întregii Moldove împotriva năvălitorilor. În stânga intrării în biserica Mănăstirii Voroneţ este reprezentată ziua de 24 iunie 1402, când se prăznuieşte aducerea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou. În 1457, când Mitropolitul Grigorie Roşca a dorit să înveşmânteze biserica Mănăstirii Voroneţ cu pictură exterioară, martiriul Sfântului a fost zugrăvit deasupra intrării în sfântul locaş.

Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a Mănăstirii Războieni, judeţul Neamţ, şi-a serbat vineri, 8 noiembrie 2024, hramul. Numeroşi credincioşi din comuna Războieni, judeţul Neamţ, dar şi din alte localităţi învecinate s-au rugat împreună în cadrul Sfintei Liturghii oficiată de către Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor.

Ziua pomenirii Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil a fost marcată în mod deosebit la Mănăstirea Războieni din judeţul Neamţ. La orele dimineţii, în incinta străvechiului locaş de închinăciune a fost întâmpinat Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, de soborul slujitorilor, de stavrofora Olimpiada Neagu, stareţa mănăstirii şi de pelerini. Ierarhul a săvârşit Sfânta Liturghie cu binecuvântarea Înaltpreafinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Din soborul slujitorilor a făcut parte şi arhimandritul Petroniu Marin, exarh zona Neamţ.

PS Ignatie a vorbit după Sfânta Evanghelie despre cinstirea Sfinţilor Arhangheli şi a Sfinţilor Îngeri. La final, Preasfinţia Sa a transmis binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan. Programul liturgic s-a încheiat cu Parastasul pentru ctitorii aşezării monahale şi pentru cei adormiţi.

Scurt istoric

Pe meleagurile pitoreştii aşezări Războieni-Valea Albă, judeţul Neamţ, s-a desfăşurat una dintre cele mai crâncene bătălii pe care a purtat-o Sfântul Voievod Ştefan cel Mare cu turcii, la 26 iunie 1476. Momentul de la Valea Albă a fost cel mai plin de suferinţă al vieţii lui Ştefan, care, deşi a fost un bun conducător de oşti, nu a reuşit să biruiască numeroasa armată turcească. Din zbuciumul trăirii interioare a voievodului a răsărit hotărârea de a ridica o biserică-mausoleu, gând materializat însă după 20 de ani de la bătălie.

Biserica este ridicată în stil gotic, îmbinat cu elemente moldoveneşti, pe plan dreptunghiular, fără turle. În exterior, pe peretele de miazăzi, se află pisania sculptată în piatră, în limba slavonă, ce constituie un valoros document, ca mărturie a luptei moldovenilor pentru apărarea ţării şi a credinţei strămoşeşti. În urma săpăturilor arheologice, efectuate în anul 1974, s-a identificat o groapă comună dispusă între mijlocul naosului şi altar, în care au fost reînhumate numeroase oseminte ale ostaşilor căzuţi în lupta de la Valea Albă.

Mănăstirea Războieni a luat fiinţă în 1734, ca aşezare monahală de călugări. În 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi schimbă statutul aşezământului monastic, devenind mănăstire de monahii. De-a lungul timpului, a fost supusă vitregiilor vremii, fiind văduvită de toate bunurile şi daniile primite de-a lungul timpului. În 1959, în baza decretului 410, a fost desfiinţată, casele fiind distruse, iar călugăriţele alungate.

În 1990, după 31 de ani, a fost reînfiinţată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Afierosită Sfântului Arhanghel Mihail, biserica Mănăstirii Războieni răscoleşte inimile tuturor românilor şi întăreşte conştiinţa faţă de credinţa creştină ortodoxă în care a gândit, cu care a simţit şi în duhul căreia a acţionat cel care va rămâne pururi pomenitul ctitor al acestui sfânt locaş, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Mănăstirea Războieni adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana cu Maica Domnului în braţe, veche de şase secole.

În Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii Voroneţ, judeţul Suceava, a avut loc duminică, 13 octombrie 2024, hirotesia în funcţia de stareţă a monahiei Eustohia Duciuc. Rânduiala a fost săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul.

În după-amiaza zilei de duminică, 13 octombrie 2024, în ziua liturgică a pomenirii Sfintei Cuvioase Parascheva, monahia Eustohia Duciuc a fost instalată în funcţia de stareţă a Mănăstirii Voroneţ. Rânduiala a fost împlinită, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, de către Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Eparhiei Sucevei şi Rădăuţilor. Din soborul slujitorilor au mai făcut parte arhimandritul Nectarie Clinci, exarh de zonă al protopopiatelor Suceava I, Suceava II și Rădăuți, şi arhimandritul Mihail Balan, exarh de zonă al protopopiatelor Câmpulung Moldovenesc și Fălticeni.

Cu cest prilej, arhimandritul Nectarie Clinci a citit Decizia arhiepiscopală cu atribuţiile pe care le va îndeplini în această funcţie de răspundere maica stareţă. Apoi, PS Damaschin Dorneanul a dat binecuvântare pentru slujba de instalare a noii stareţe. Ierarhul a citit câteva rugăciuni, iar apooi i-a încredinţat bastonul, ca semn al puterii de a conduce. În continuare, a fost aşezată în scaunul de onoare rezervat stareţei, situat alături de jilţul arhieresc din absida dreaptă.

Preasfinţitul Părinte Damaschin Dornenul a făcut referire în cuvântul adresat la tradiţia monahală păstrată la Mănăstirea Voroneţ, iar apoi a citit „Decalogul unei stareţe”, alcătuit special în după-amiaza zilei de duminică, 13 octombrie, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic.

Stavrofora Eustohia Duciuc şi-a manifestat recunoştinţa către Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, către Părintele Episcop-vicar, către părinţii exarhi şi către toţi cei prezenţi la acest moment de sărbătoare. La final, soborul slujitorilor, monahiile şi prietenii maicii stareţe Eustohia au cântat „Mulţi ani trăiască!”. În semn de apreciere şi de recunoştinţă, maica stareţă a primit flori de la cei prezenţi. Tot cu acest prilej, monahia Alexia Pintili, egumena Mănăstirii Voroneţ, a primit din partea Părintelui Arhiepiscop Calinic Ordinul „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”.

Stavrofora Eustohia Duciuc s-a născut în Suceava pe 21 noiembrie 1968. A absolvit Liceul de Turism din Suceava şi cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi – Secţia Teologie pastorală (Promoţia 2013). În anul 1989, s-a închinoviat în obştea Mănăstirii Moldoviţa din judeţul Suceava. Tunderea în treapta de rasoforă a avut loc în anul 1991 la Mănăstirea Voroneţ. A fost tunsă în monahism în anul 1996 pe seama Mănăstirii Voroneţ. În cei 35 de ani de vieţuire monahală, a îndeplinit cu smerenie toate ascultările încredinţate atât de stavrofora Irina Pântescu, cât şi de stavrofora Gabriela Platon. Numirea în funcţia de stareţă a fost făcută în şedinţa Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor din 10 octombrie 2024, prezidată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic.