Moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava au binecuvântat Mănăstirea Voroneţ

Ctitoria Sfântului Voievod Ştefan cel Mare a Mănăstirii Voroneţ din oraşul Gura Humorului, în care se află mormântul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, a primit luni, 21 octombrie 2024, binecuvântarea Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Racla cu sfintele moaşte ale Ocrotitorului Sucevei a fost adusă în procesiune în străvechea aşezare monahală de la Voroneţ în cadrul pelerinajului de două zile organizat în Eparhia Sucevei şi Rădăuţilor. Pelerinajul a avut loc cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, în contextul Anului omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și Anului comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți.

La ceas de seară, stavrofora Eustohia Duciuc, stareţa Mănăstirii Voroneţ, împreună cu monahiile aşezământului monastic, şi cu numeroşi credincioşi, a aşteptat cu emoţie venirea sfintelor moaşte. Toţi cei prezenţi au ţinut în mâini lumânări aprinse şi flori, pregătite pentru Sfântul care este cunoscut în întreaga Ortodoxie pentru minunile pe care le săvârşeşte. În acelaşi timp, gospodarii din Voroneţ au ţinut în mâini prapurii şi crucile care sunt scoase pentru momentele liturgice speciale din anul bisericesc.

Clipele de aşteptare au luat sfârşit odată cu sosirea sfintelor moaşte, înconjurate de sute de flori oferite de credincioşii din comunităţile în care racla Sfântului a poposit. Delegaţia de la Centru eparhial Suceava a fost condusă de către Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Rânduiala a cuprins o ectenie şi o rugăciune, timp în care cei prezenţi au avut bucuria să cinstească sfintele moaşte ale celui ce prin mucenicie a mărturisit credinţa ortodoxă.

Mănăstirea Voroneţ are o legătură foarte specială cu Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Acum 475 de ani, martiriul său a fost pictat pe faţada de sud a istoricei mănăstiri, ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. În 1313, Sfântul a fost martirizat în Cetatea Albă, iar în 1402, Domnitorul Alexandru cel Bun a dorit ca moaştele Sfântului Ioan să fie ocrotitoare ale întregii Moldove împotriva năvălitorilor. În stânga intrării în biserica Mănăstirii Voroneţ este reprezentată ziua de 24 iunie 1402, când se prăznuieşte aducerea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou. În 1457, când Mitropolitul Grigorie Roşca a dorit să înveşmânteze biserica Mănăstirii Voroneţ cu pictură exterioară, martiriul Sfântului a fost zugrăvit deasupra intrării în sfântul locaş.

DCIM100MEDIADJI_0115.JPG
DCIM100MEDIADJI_0116.JPG

 

PS Ignatie a slujit la hramul Mănăstirii Războieni, judeţul Neamţ

Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a Mănăstirii Războieni, judeţul Neamţ, şi-a serbat vineri, 8 noiembrie 2024, hramul. Numeroşi credincioşi din comuna Războieni, judeţul Neamţ, dar şi din alte localităţi învecinate s-au rugat împreună în cadrul Sfintei Liturghii oficiată de către Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor.

Ziua pomenirii Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil a fost marcată în mod deosebit la Mănăstirea Războieni din judeţul Neamţ. La orele dimineţii, în incinta străvechiului locaş de închinăciune a fost întâmpinat Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, de soborul slujitorilor, de stavrofora Olimpiada Neagu, stareţa mănăstirii şi de pelerini. Ierarhul a săvârşit Sfânta Liturghie cu binecuvântarea Înaltpreafinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Din soborul slujitorilor a făcut parte şi arhimandritul Petroniu Marin, exarh zona Neamţ.

PS Ignatie a vorbit după Sfânta Evanghelie despre cinstirea Sfinţilor Arhangheli şi a Sfinţilor Îngeri. La final, Preasfinţia Sa a transmis binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan. Programul liturgic s-a încheiat cu Parastasul pentru ctitorii aşezării monahale şi pentru cei adormiţi.

Scurt istoric

Pe meleagurile pitoreştii aşezări Războieni-Valea Albă, judeţul Neamţ, s-a desfăşurat una dintre cele mai crâncene bătălii pe care a purtat-o Sfântul Voievod Ştefan cel Mare cu turcii, la 26 iunie 1476. Momentul de la Valea Albă a fost cel mai plin de suferinţă al vieţii lui Ştefan, care, deşi a fost un bun conducător de oşti, nu a reuşit să biruiască numeroasa armată turcească. Din zbuciumul trăirii interioare a voievodului a răsărit hotărârea de a ridica o biserică-mausoleu, gând materializat însă după 20 de ani de la bătălie.

Biserica este ridicată în stil gotic, îmbinat cu elemente moldoveneşti, pe plan dreptunghiular, fără turle. În exterior, pe peretele de miazăzi, se află pisania sculptată în piatră, în limba slavonă, ce constituie un valoros document, ca mărturie a luptei moldovenilor pentru apărarea ţării şi a credinţei strămoşeşti. În urma săpăturilor arheologice, efectuate în anul 1974, s-a identificat o groapă comună dispusă între mijlocul naosului şi altar, în care au fost reînhumate numeroase oseminte ale ostaşilor căzuţi în lupta de la Valea Albă.

Mănăstirea Războieni a luat fiinţă în 1734, ca aşezare monahală de călugări. În 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi schimbă statutul aşezământului monastic, devenind mănăstire de monahii. De-a lungul timpului, a fost supusă vitregiilor vremii, fiind văduvită de toate bunurile şi daniile primite de-a lungul timpului. În 1959, în baza decretului 410, a fost desfiinţată, casele fiind distruse, iar călugăriţele alungate.

În 1990, după 31 de ani, a fost reînfiinţată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Afierosită Sfântului Arhanghel Mihail, biserica Mănăstirii Războieni răscoleşte inimile tuturor românilor şi întăreşte conştiinţa faţă de credinţa creştină ortodoxă în care a gândit, cu care a simţit şi în duhul căreia a acţionat cel care va rămâne pururi pomenitul ctitor al acestui sfânt locaş, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Mănăstirea Războieni adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana cu Maica Domnului în braţe, veche de şase secole.

 

 

Stavrofora Eustohia Duciuc, noua stareță a Mănăstirii Voroneț

În Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii Voroneţ, judeţul Suceava, a avut loc duminică, 13 octombrie 2024, hirotesia în funcţia de stareţă a monahiei Eustohia Duciuc. Rânduiala a fost săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul.

În după-amiaza zilei de duminică, 13 octombrie 2024, în ziua liturgică a pomenirii Sfintei Cuvioase Parascheva, monahia Eustohia Duciuc a fost instalată în funcţia de stareţă a Mănăstirii Voroneţ. Rânduiala a fost împlinită, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, de către Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Eparhiei Sucevei şi Rădăuţilor. Din soborul slujitorilor au mai făcut parte arhimandritul Nectarie Clinci, exarh de zonă al protopopiatelor Suceava I, Suceava II și Rădăuți, şi arhimandritul Mihail Balan, exarh de zonă al protopopiatelor Câmpulung Moldovenesc și Fălticeni.

Cu cest prilej, arhimandritul Nectarie Clinci a citit Decizia arhiepiscopală cu atribuţiile pe care le va îndeplini în această funcţie de răspundere maica stareţă. Apoi, PS Damaschin Dorneanul a dat binecuvântare pentru slujba de instalare a noii stareţe. Ierarhul a citit câteva rugăciuni, iar apooi i-a încredinţat bastonul, ca semn al puterii de a conduce. În continuare, a fost aşezată în scaunul de onoare rezervat stareţei, situat alături de jilţul arhieresc din absida dreaptă.

Preasfinţitul Părinte Damaschin Dornenul a făcut referire în cuvântul adresat la tradiţia monahală păstrată la Mănăstirea Voroneţ, iar apoi a citit „Decalogul unei stareţe”, alcătuit special în după-amiaza zilei de duminică, 13 octombrie, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic.

Stavrofora Eustohia Duciuc şi-a manifestat recunoştinţa către Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, către Părintele Episcop-vicar, către părinţii exarhi şi către toţi cei prezenţi la acest moment de sărbătoare. La final, soborul slujitorilor, monahiile şi prietenii maicii stareţe Eustohia au cântat „Mulţi ani trăiască!”. În semn de apreciere şi de recunoştinţă, maica stareţă a primit flori de la cei prezenţi. Tot cu acest prilej, monahia Alexia Pintili, egumena Mănăstirii Voroneţ, a primit din partea Părintelui Arhiepiscop Calinic Ordinul „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”.

Stavrofora Eustohia Duciuc s-a născut în Suceava pe 21 noiembrie 1968. A absolvit Liceul de Turism din Suceava şi cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi – Secţia Teologie pastorală (Promoţia 2013). În anul 1989, s-a închinoviat în obştea Mănăstirii Moldoviţa din judeţul Suceava. Tunderea în treapta de rasoforă a avut loc în anul 1991 la Mănăstirea Voroneţ. A fost tunsă în monahism în anul 1996 pe seama Mănăstirii Voroneţ. În cei 35 de ani de vieţuire monahală, a îndeplinit cu smerenie toate ascultările încredinţate atât de stavrofora Irina Pântescu, cât şi de stavrofora Gabriela Platon. Numirea în funcţia de stareţă a fost făcută în şedinţa Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor din 10 octombrie 2024, prezidată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic.

 

Stavrofora Irina Pântescu, pomenită la 92 de ani de la naştere

La Mănăstirea Voroneţ din oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava, s-a oficiat duminică, 29 septembrie 2024, Parastasul pentru stavrofora Irina Pântescu. Omagierea celei dintâi stareţe a aşezării monahale ctitorită de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, a fost precedată de Sfânta Liturghie, săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Ieronim.

Cu prilejul împlinirii a 92 de ani de la naştere, stavrofora Irina Pântescu, întâia stareţă a Mănăstirii Voroneţ, mutată la Domnul pe 7 martie 2022, a fost comemorată prin rugăciune. Pentru vrednica monahie s-au înălţat rugăciuni atât în timpul Sfântei Liturghii, cât şi la mormântul situat în apropierea Paraclisului „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”, ctitorit de către stavrofora Irina. Cele două slujbe au fost săvârşite, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, de către Preasfinţitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. După citirea Sfintei Evanghelii, Preasfinţia sa a vorbit despre semnificaţiile Duminicii a 19-a după Rusalii. La final, Părintele Episcop Ieronim a făcut referire la personalitatea stavroforei Irina Pântescu, cea care a fost aleasă de Biserică, prin rânduiala lui Dumnezeu, să redeschidă Mănăstirea Voroneţ în anul 1991.

Stavrofora Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, şi-a arătat recunoştinţa faţă de Episcopul Daciei Felix pentru că a slujit Sfânta Liturghie, dar și către personalitățile vieții publice din județul Suceava și de la Cernăuți, care s-au rugat la acest moment duhovnicesc. Stavrofora Gabriela Platon a amintit celor prezenţi că pe data de 28 septembrie 2024, s-au împlinit 92 de ani de la naşterea vrednicei de pomenire stavrofore Irina Pântescu, care a instiuit tradiţia pomenirii răposaţilor din familiile monahiilor de la Voroneţ. La mormântul stavroforei Irina Pântescu, Părintele Episcop Ieronim, alături de soborul părinţilor a oficiat, în prezenţa obştii monahale şi a numeroşi credincioşi, un trisaghion. Oamenii au primit la final câte un pachet consistent cu alimente, pregătit cu multă trudă pentru acest moment duhovnicesc. Stavrofora Irina Pântescu s-a născut la 28 septembrie 1932, în satul Goruni din comuna Tomești, județul Iași. În anul 1991, a fost redeschisă Mănăstirea Voroneţ, iar prima stareţă a acestui aşezământ monastic a fost monahia Irina Pântescu. S-a mutat la Domnul pe 7 martie 2022, după o vreme de suferinţă. Pentru toată activitatea misionară, maica Irina Pântescu, a primit post-mortem, Ordinul „Crucea Patriarhală” din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. (Constantin Ciofu)

 

Cinstire Sfintei Cruci la Mănăstirea Hadâmbu

La Mănăstirea Hadâmbu din judeţul Iaşi a avut loc astăzi, 14 septembrie 2024, Procesiunea „Drumul Crucii”. Câteva mii de credincioşi au mers în pelerinaj alături de Preasfinţitul Părinte Antonie şi de soborul slujitorilor.
Praznicul Înălţării Sfintei Cruci a fost serbat în mod deosebit la Mănăstirea Hadâmbu din judeţul Iaşi, ce adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. La orele dimineţii, Preasfinţitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălţi, a fost întâmpinat de soborul slujitorilor şi de mulţimea pelerinilor veniţi din mai multe zone ale ţării şi din Episcopia de Bălţi, în dangătul clopotelor şi în sunetul buciumelor. Preasfinţia Sa a oficiat Sfânta Liturghie în Altarul de vară „Izvorul Tămăduirii” din incinta străvechii aşezări monahale, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Răspunsurile la strană au fost oferite de patru membri ai Corului academic „Byzantion” din Iaşi. Deşi vremea a fost mohorâtă şi ploioasă, oamenii s-au rugat împreună la acest moment duhovnicesc. O parte dintre cei prezenţi au purtat costumul naţional. În timpul împărtăşirii, grupul de credincioase din Borşa, Maramureş, dirijat de Elena Mihali, a interpretat câteva pricesne. După Sfânta Liturghie, a avut loc Procesiunea „Drumul Crucii”, a cărei slujbă a fost alcătuită în urmă cu mai mulţi ani de către Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Prin dragostea arhimandritului Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu, oamenii au primit câte o sticlă de apă. În dreptul fiecărei troiţe s-a citit câte o evanghelie şi s-a rostit o ectenie. În sunetul cântărilor religioase, al toacei şi al buciumelor, procesiunea a pornit de la prima troiţă. Prin implicarea părintelui Grigorie Florin Vatamaniuc de la Parohia Horodnic de Sus, judeţul Suceava, întregul eveniment a avut parte de sonorizare de înaltă calitate. Oamenii veniţi la pelerinaj au mărturisit că s-au rugat pentru cele de folos sufletelor lor. În cuvântul de învăţătură, Părintele Episcop Antonie a vorbit despre importanţa Sfintei Cruci în viaţa credincioşilor. Părintele stareţ Nicodim Gheorghiţă şi-a exprimat recunoştinţa faţă de toţi cei ce au urcat Dealul Mare să cinstească Sfânta Cruce. După ce au revenit la mănăstire, pelerinii au primit o masă caldă. „Drumul Crucii” este calea urmată de Mântuitorul Iisus Hristos, care a purtat Crucea pe umeri, de la Pretoriu până pe Golgota, locul unde a fost răstignit. Troiţele de pe Drumul Crucii de la Mănăstirea Hadâmbu au fost înălţate de către fiii duhovniceşti ai părintelui stareţ Nicodim Gheorghiţă, pentru a lăuda Patimile Domnului şi pentru a oferi prilejul celor care nu pot ajunge la Ierusalim să participe la procesiune.

Troiță în dar pentru Parohia Brustureț-Mironeasa

Ansamblul Parohiei „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” – Brustureţ din comuna Mironeasa, judeţul Iaşi, a fost întregit cu o frumoasă troiţă închinată Mântuitorului Hristos şi Maicii Domnului. Edificiul a fost sfinţit joi, 11 aprilie 2024, de arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu, care a ctitorit-o în semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile primite prin creştinii ortodocşi din această parte a comunei Mironeasa. Soborul slujitorilor a săvârşit Agheasma mică, urmată de citirea rugăciunilor rânduite pentru acest moment liturgic. Oamenii de toate vârstele din mai multe sate ale comunei, alături de reprezentanţii autorităţilor locale, s-au rugat împreună cu preoţii. Slujba a fost săvârşită în faţa troiţei pe o vreme frumoasă de primăvară.

Cuvântul de folos duhovnicesc a fost ţinut la final de părintele Emanuel Apetrei de la Parohia Urşiţa-Mironeasa, care a evidenţiat importanţa prezenţei unei troiţe într-o comunitate.

Arhimandritul Nicodim Gheorghiţă a amintit de începuturile grele ale Mănăstirii Hadâmbu şi de sprijinul pe care ortodocşii din Brustureţ l-au oferit acum 34 de ani aşezării monahale din Dealul Mare, în acea vreme ajunsă o ruină.

Părintele paroh Florin Buţincu şi-a arătat recunoştinţa faţă de sprijinul pe care părintele stareţ Nicodim l-a oferit Parohiei Brustureţ în ultimii 14 ani.

Cei prezenţi s-au închinat la final, iar apoi au fost stropiţi cu agheasma mică. Troiţa lucrată în piatră din Brustureţ a fost adusă din Basarabia şi are două reprezentări: chipul Maicii Domnului şi Răstignirea Mântuitorului Hristos.

DCIM100MEDIADJI_0411.JPG
DCIM100MEDIADJI_0413.JPG

 

 

 

 

Doi ani de când stavrofora Irina Pântescu s-a mutat la cer

Preasfinţitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălţi, a oficiat duminică, 3 martie 2024, Sfânta Liturghie în Paraclisul „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul” al Mănăstirii Voroneţ din oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava. Slujba a fost urmată de Parastasul pentru stavrofora Irina Pântescu, întâia stareţă a Voroneţului.

Credincioşii din mai multe părţi ale ţării şi din pământurile româneşti din afara ţării au participat duminică, 3 martie 2024, la Sfânta Liturghie săvârşită la Mănăstirea Voroneţ din judeţul Suceava. La orele dimineţii, Preasfinţitul Părinte Antonie a fost întâmpinat în incinta străvechii aşezări monahale ctitorită de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Stavrofora Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, l-a aşteptat pe ierarhul de peste Prut cu pâine şi sare. Soborul s-a îndreptat spre Biserica „Sfântul Gheorghe”, unde Preasfinţia Sa a îngenuncheat în dreptul mormântului Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, iar apoi s-a închinat în Sfântul Altar. În paraclisul mănăstirii, Părintele Episcop Antonie a oficiat Sfânta Liturghie cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.

În timpul împărtăşirii clericilor, Preasfinţitul Antonie a vorbit despre semnificaţiile Pildei Întoarcerii Fiului risipitor. Episcopul de Bălţi a amintit apoi despre hotărârea Zemstvei din județul Bălți din 3 martie 1917. Preasfinţitul Antonie a amintit că în această zi se face pomenirea stavroforei Irina Pântescu, la doi ani de când s-a mutat la ceruri. Stavrofora Gabriela Platon a mulţumit tuturor pentru că s-au rugat împreună în străvechea aşezare monahală. La mormântul stavroforei Irina Pântescu, s-a oficiat slujba Parastasului, de către Preasfinţia Sa, în prezenţa obştii monahale şi a pelerinilor. Toţi pelerinii au primit de sufletul „Măicuţei” câte un prosop tradiţional, însoţit de o lumânare, colaci şi un pachet cu alimente.

Stavrofora Irina Pântescu s-a născut la 28 septembrie 1932, în satul Goruni din comuna Tomești, județul Iași. În anul 1991, a fost redeschisă Mănăstirea Voroneţ, iar prima stareţă a acestui aşezământ monastic a fost monahia Irina Pântescu. S-a mutat la Domnul pe 7 martie 2022, după o vreme de suferinţă. Pentru toată activitatea misionară, maica Irina Pântescu, a primit post-mortem, Ordinul „Crucea Patriarhală” din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

 

Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul a adunat în rugăciune inimile pelerinilor la Mănăstirea Voroneţ

La Mănăstirea Voroneț din orașul Gura Humorului, județul Suceava, a fost cinstit astăzi, 18 decembrie 2023, Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul. Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. Mai multe persoane au primit cu acest prilej Ordinul „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”. Programul liturgic s-a încheiat cu Parastasul la mormântul stavroforei Irina Pântescu, întâia stareţă a Mănăstirii Voroneţ.

Paraclisul „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul” al Mănăstirii Voroneţ din oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava, şi-a serbat luni, 18 decembrie 2023, hramul. Duminică seară, în locaşul de închinăciune a fost săvârşită slujba Privegherii de către un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană au fost oferite de grupul psaltic al monahiilor, dirijat de stavrofora Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ. Cei prezenţi au fost miruiţi şi au primit, aşa cum este rânduiala, litia binecuvântată.

În ziua cinstirii Sfântului Daniil Sihastrul, Mănăstirea Voroneţ a adunat în rugăciune inimile pelerinilor din ţară şi de peste hotare. În incinta străvechii aşezări monahale ctitorită de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, stavrofora Gabriela Platon, împreună cu soborul slujitorilor, l-a întâmpinat pe Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Ierarhul s-a închinat la mormântul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul şi în Sfântul Altar, iar apoi s-a îndreptat spre paraclisul aşezământului monastic. Aici, împreună cu un sobor mare de preoţi şi diaconi a oficiat Sfânta Liturghie, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Stareţele din mai multe mănăstiri ale Arhiepiscopiei şi Rădăuţilor, alături de invitaţi de seamă şi de prieteni s-au rugat împreună la acest ceas de sărbătoare. După citirea Sfintei Evanghelii, Părintele Episcop Benedict Bistriţeanul a făcut referire la personalitatea duhovnicească a Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul.

La momentul Chinonicului, măicuţele şi pelerinii au interpretat câteva colinde.

La propunerea stavroforei Gabriela Platon, mai multe persoane au primit din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Calinic Ordinul „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”. Textul distinţiei a fost citit de către protosinghelul Dosoftei Dijmărescu, exarhul cultural al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

Generalul de brigadă în rezervă Ion Burlui a acordat stavroforei Gabriela Platon medalia de onoare a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” – filiala Suceava.

Stavrofora Gabriela Platon a mulţumit Înaltpreasfinţitului Calinic pentru că a binecuvântat slujirea Părintelui Episcop Benedict Bistriţeanul, şi tuturor celor ce s-au rugat împreună la serbarea celui de-al doilea hram al Mănăstirii Voroneţ.

Stareţa Mănăstirii Voroneţ i-a oferit Preasfinţiei Sale o icoană care îl reprezintă pe Sfântul Daniil Sihastrul care îl întâmpină pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, o compoziţie picturală gândită de vrednica de pomenire stavroforă Irina Pântescu.

Părintele Episcop Benedict Bistriţeanul a subliniat frumoasa prietenie dintre Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului şi Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, iar apoi a cântat alături de cei prezenţi colindul „Trei păstori”.

La mormântul stavroforei Irina Pântescu, situat lângă paraclisul Mănăstirii Voroneţ, s-a săvârşit slujba Parastasului. Pelerinii au primit din partea obştii monahale câte un pachet cu alimente.

Rugăciunile, binecuvântările arhiereşti şi harul izvorât din mormântul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, i-au întârit în credinţă pe cei ce s-au rugat la hramul Mănăstirii Voroneţ. Fiecare inimă care a poposit în acest loc cu evlavie, cu râvnă şi cu răbdare a primit în suflet har, binecuvântare, bucurie și alinare sufletească și trupească.

Ctitoria Sfântului Voievod Ştefan cel Mare de la Războieni şi-a serbat hramul

Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a Mănăstirii Războieni şi-a serbat miercuri, 8 noiembrie 2023, hramul. Numeroşi credincioşi din comuna Războieni, judeţul Neamţ, dar şi din alte localităţi învecinate s-au rugat împreună în cadrul Sfintei Liturghii.

Slujba a fost săvârşită de către arhimandritul Arsenie Popa, stareţul Mănăstirii Sihăstria din judeţul Neamţ, alături de un sobor de preoţi şi un diacon. Pelerinii s-au rugat alături de părinţii slujitori şi au cântat împreună cu grupul psaltic al aşezării monahale dirijat de stavrofora Olimpiada Neagu, stareţa Mănăstirii Războieni. Hramul s-a bucurat de prezenţa autorităţilor locale şi a celor care sunt alături de monahiile harnice şi jertfitoare ale aşezământului monastic. Părintele Arsenie Popa a ţinut la final un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre cinstirea Sfinţilor Arhangheli şi a Sfinţilor Îngeri. „Sfântul Arhanghel Mihail a avut un rol în mântuirea neamului omenesc. El a păzit pe poporul evreesc care purta tablele legii atunci când mergea în pustie. Era în chip de nor în timpul zilei şi sub forma unui stâlp de foc pe timpul nopţii. Sfântul Mihail are misiunea de a-l păzi pe om de ispitirile duhurilor necurate. Sfântul Gavriil a vestit istoria iconomiei mântuirii neamului omenesc. El a vestit Fecioarei Maria că se va naşte Mântuitorul Hristos. De asemenea, s-a arătat la naşterea Mântuitorului păstorilor şi a cântat Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, întru oameni bunăvoireサ”, a amintit arhimandritul Arsenie Popa, care a transmis cu acest prilej binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. De asemenea, a apreciat jertfa obştii Mănăstirii Războieni de a organiza hramul străvechii aşezări monahale ce adăposteşte osemintele a mii de ostaşi căzuţi în Bătălia de la Valea Albă din 26 iunie 1476.

Scurt istoric

Pe meleagurile pitoreştii aşezări Războieni-Valea Albă, judeţul Neamţ, s-a desfăşurat una dintre cele mai crâncene bătălii pe care a purtat-o Sfântul Voievod Ştefan cel Mare cu turcii, la 26 iunie 1476. Momentul de la Valea Albă a fost cel mai plin de suferinţă al vieţii lui Ştefan, care, deşi a fost un bun conducător de oşti, nu a reuşit să biruiască numeroasa armată turcească. Din zbuciumul trăirii interioare a voievodului a răsărit hotărârea de a ridica o biserică-mausoleu, gând materializat însă după 20 de ani de la bătălie.

Biserica este ridicată în stil gotic, îmbinat cu elemente moldoveneşti, pe plan dreptunghiular, fără turle. În exterior, pe peretele de miazăzi, se află pisania sculptată în piatră, în limba slavonă, ce constituie un valoros document, ca mărturie a luptei moldovenilor pentru apărarea ţării şi a credinţei strămoşeşti. În urma săpăturilor arheologice, efectuate în anul 1974, s-a identificat o groapă comună dispusă între mijlocul naosului şi altar, în care au fost reînhumate numeroase oseminte ale ostaşilor căzuţi în lupta de la Valea Albă.

Mănăstirea Războieni a luat fiinţă în 1734, ca aşezare monahală de călugări. În 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi schimbă statutul aşezământului monastic, devenind mănăstire de monahii. De-a lungul timpului, a fost supusă vitregiilor vremii, fiind văduvită de toate bunurile şi daniile primite de-a lungul timpului. În 1959, în baza decretului 410, a fost desfiinţată, casele fiind distruse, iar călugăriţele alungate.

În 1990, după 31 de ani, a fost reînfiinţată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Afierosită Sfântului Arhanghel Mihail, biserica Mănăstirii Războieni răscoleşte inimile tuturor românilor şi întăreşte conştiinţa faţă de credinţa creştină ortodoxă în care a gândit, cu care a simţit şi în duhul căreia a acţionat cel care va rămâne pururi pomenitul ctitor al acestui sfânt locaş, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare.

Mănăstirea Războieni adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana cu Maica Domnului în braţe, veche de şase secole.

Stavrofora Irina Pântescu, omagiată la 91 de ani la naștere

La Mănăstirea Voroneţ din oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava, s-a oficiat duminică, 24 septembrie 2023, Parastasul pentru stavrofora Irina Pântescu. Omagierea celei dintâi stareţe a aşezării monahale ctitorită de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, a fost precedată de Sfânta Liturghie. Părintele profesor universitar doctor Mihai Vizitiu a primit din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Calinic Ordinul „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”.

Cu prilejul împlinirii a 91 de ani de la naştere, stavrofora Irina Pântescu, întâia stareţă a Mănăstirii Voroneţ, mutată la Domnul pe 7 martie 2022, a fost comemorată prin rugăciune. Pentru vrednica monahie s-au înălţat rugăciuni atât în timpul Sfântei Liturghii din Duminica a 28-a după Rusalii (duminică, 24 septembrie 2023), cât şi la mormântul situat în apropierea Paraclisului „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”, ctitorit de către stavrofora Irina. Cele două slujbe au fost săvârşite, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, de către părintele profesor universitar doctor Mihai Vizitiu, cadru didactic emerit al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, împreună cu un sobor de preoţi şi un diacon. Părintele profesor a răspuns invitaţiei stavroforei Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, de a sluji în străvechea ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, cunoscută şi sub denumirea „Capela Sixtină a Orientului”. După citirea Sfintei Evanghelii, părintele profesor Mihai Vizitiu a explicat Evanghelia pescuirii minunate a Duminicii a 28-a după Rusalii, de la Sfântul Evanghelist Luca. Apoi, a făcut referire la personalitatea stavroforei Irina Pântescu, cea care a fost aleasă de Biserică, prin rânduiala lui Dumnezeu, să redeschidă Mănăstirea Voroneţ în anul 1991.

La finalul Sfintei Liturghii, părintele profesor Mihai Vizitiu a mulţumit Părintelui Arhiepiscop Calinic pentru binecuvântarea acordată şi pelerinilor care s-au rugat împreună cu slujitorii. Stavrofora Gabriela Platon şi-a arătat recunoştinţa faţă de părintele profesor atât pentru oficierea Sfintei Liturghii, cât şi pentru cuvântul de învăţătură. În continuare, părintele Bogdan Pricop, consilier juridic al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, a citit textul Ordinului „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”, acordat părintelui profesor Mihai Vizitiu, la propunerea stavroforei Gabriela Platon. 

Părintele profesor Mihai Vizitiu a mulţumit Arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor și stavroforei Gabriela Platon, pentru distincţia conferită, manifestându-și dorinţa de a reveni la Mănăstirea Voroneţ. Stavrofora Gabriela Platon a amintit celor prezenţi că pe data de 28 septembrie 2023, se împlinesc 91 de ani de la naşterea vrednicei de pomenire stavrofore Irina Pântescu, care a instiuit tradiţia pomenirii răposaţilor din familiile monahiilor de la Voroneţ. La mormântul stavroforei Irina Pântescu, soborul părinţilor a oficiat slujba Parastasului, în prezenţa obştii monahale şi a numeroşi credincioşi. Oamenii au primit la final câte un pachet consistent cu alimente, pregătit cu multă trudă pentru acest moment duhovnicesc.