constantin – Pagina 2 – Constantin Ciofu

Stavrofora Eustohia Duciuc, noua stareță a Mănăstirii Voroneț

În Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii Voroneţ, judeţul Suceava, a avut loc duminică, 13 octombrie 2024, hirotesia în funcţia de stareţă a monahiei Eustohia Duciuc. Rânduiala a fost săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul.

În după-amiaza zilei de duminică, 13 octombrie 2024, în ziua liturgică a pomenirii Sfintei Cuvioase Parascheva, monahia Eustohia Duciuc a fost instalată în funcţia de stareţă a Mănăstirii Voroneţ. Rânduiala a fost împlinită, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, de către Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Eparhiei Sucevei şi Rădăuţilor. Din soborul slujitorilor au mai făcut parte arhimandritul Nectarie Clinci, exarh de zonă al protopopiatelor Suceava I, Suceava II și Rădăuți, şi arhimandritul Mihail Balan, exarh de zonă al protopopiatelor Câmpulung Moldovenesc și Fălticeni.

Cu cest prilej, arhimandritul Nectarie Clinci a citit Decizia arhiepiscopală cu atribuţiile pe care le va îndeplini în această funcţie de răspundere maica stareţă. Apoi, PS Damaschin Dorneanul a dat binecuvântare pentru slujba de instalare a noii stareţe. Ierarhul a citit câteva rugăciuni, iar apooi i-a încredinţat bastonul, ca semn al puterii de a conduce. În continuare, a fost aşezată în scaunul de onoare rezervat stareţei, situat alături de jilţul arhieresc din absida dreaptă.

Preasfinţitul Părinte Damaschin Dornenul a făcut referire în cuvântul adresat la tradiţia monahală păstrată la Mănăstirea Voroneţ, iar apoi a citit „Decalogul unei stareţe”, alcătuit special în după-amiaza zilei de duminică, 13 octombrie, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic.

Stavrofora Eustohia Duciuc şi-a manifestat recunoştinţa către Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, către Părintele Episcop-vicar, către părinţii exarhi şi către toţi cei prezenţi la acest moment de sărbătoare. La final, soborul slujitorilor, monahiile şi prietenii maicii stareţe Eustohia au cântat „Mulţi ani trăiască!”. În semn de apreciere şi de recunoştinţă, maica stareţă a primit flori de la cei prezenţi. Tot cu acest prilej, monahia Alexia Pintili, egumena Mănăstirii Voroneţ, a primit din partea Părintelui Arhiepiscop Calinic Ordinul „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”.

Stavrofora Eustohia Duciuc s-a născut în Suceava pe 21 noiembrie 1968. A absolvit Liceul de Turism din Suceava şi cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi – Secţia Teologie pastorală (Promoţia 2013). În anul 1989, s-a închinoviat în obştea Mănăstirii Moldoviţa din judeţul Suceava. Tunderea în treapta de rasoforă a avut loc în anul 1991 la Mănăstirea Voroneţ. A fost tunsă în monahism în anul 1996 pe seama Mănăstirii Voroneţ. În cei 35 de ani de vieţuire monahală, a îndeplinit cu smerenie toate ascultările încredinţate atât de stavrofora Irina Pântescu, cât şi de stavrofora Gabriela Platon. Numirea în funcţia de stareţă a fost făcută în şedinţa Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor din 10 octombrie 2024, prezidată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic.

Stavrofora Irina Pântescu, pomenită la 92 de ani de la naştere

La Mănăstirea Voroneţ din oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava, s-a oficiat duminică, 29 septembrie 2024, Parastasul pentru stavrofora Irina Pântescu. Omagierea celei dintâi stareţe a aşezării monahale ctitorită de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, a fost precedată de Sfânta Liturghie, săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Ieronim.

Cu prilejul împlinirii a 92 de ani de la naştere, stavrofora Irina Pântescu, întâia stareţă a Mănăstirii Voroneţ, mutată la Domnul pe 7 martie 2022, a fost comemorată prin rugăciune. Pentru vrednica monahie s-au înălţat rugăciuni atât în timpul Sfântei Liturghii, cât şi la mormântul situat în apropierea Paraclisului „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”, ctitorit de către stavrofora Irina. Cele două slujbe au fost săvârşite, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, de către Preasfinţitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. După citirea Sfintei Evanghelii, Preasfinţia sa a vorbit despre semnificaţiile Duminicii a 19-a după Rusalii. La final, Părintele Episcop Ieronim a făcut referire la personalitatea stavroforei Irina Pântescu, cea care a fost aleasă de Biserică, prin rânduiala lui Dumnezeu, să redeschidă Mănăstirea Voroneţ în anul 1991.

Stavrofora Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, şi-a arătat recunoştinţa faţă de Episcopul Daciei Felix pentru că a slujit Sfânta Liturghie, dar și către personalitățile vieții publice din județul Suceava și de la Cernăuți, care s-au rugat la acest moment duhovnicesc. Stavrofora Gabriela Platon a amintit celor prezenţi că pe data de 28 septembrie 2024, s-au împlinit 92 de ani de la naşterea vrednicei de pomenire stavrofore Irina Pântescu, care a instiuit tradiţia pomenirii răposaţilor din familiile monahiilor de la Voroneţ. La mormântul stavroforei Irina Pântescu, Părintele Episcop Ieronim, alături de soborul părinţilor a oficiat, în prezenţa obştii monahale şi a numeroşi credincioşi, un trisaghion. Oamenii au primit la final câte un pachet consistent cu alimente, pregătit cu multă trudă pentru acest moment duhovnicesc. Stavrofora Irina Pântescu s-a născut la 28 septembrie 1932, în satul Goruni din comuna Tomești, județul Iași. În anul 1991, a fost redeschisă Mănăstirea Voroneţ, iar prima stareţă a acestui aşezământ monastic a fost monahia Irina Pântescu. S-a mutat la Domnul pe 7 martie 2022, după o vreme de suferinţă. Pentru toată activitatea misionară, maica Irina Pântescu, a primit post-mortem, Ordinul „Crucea Patriarhală” din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. (Constantin Ciofu)

Cinstire Sfintei Cruci la Mănăstirea Hadâmbu

La Mănăstirea Hadâmbu din judeţul Iaşi a avut loc astăzi, 14 septembrie 2024, Procesiunea „Drumul Crucii”. Câteva mii de credincioşi au mers în pelerinaj alături de Preasfinţitul Părinte Antonie şi de soborul slujitorilor.
Praznicul Înălţării Sfintei Cruci a fost serbat în mod deosebit la Mănăstirea Hadâmbu din judeţul Iaşi, ce adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. La orele dimineţii, Preasfinţitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălţi, a fost întâmpinat de soborul slujitorilor şi de mulţimea pelerinilor veniţi din mai multe zone ale ţării şi din Episcopia de Bălţi, în dangătul clopotelor şi în sunetul buciumelor. Preasfinţia Sa a oficiat Sfânta Liturghie în Altarul de vară „Izvorul Tămăduirii” din incinta străvechii aşezări monahale, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Răspunsurile la strană au fost oferite de patru membri ai Corului academic „Byzantion” din Iaşi. Deşi vremea a fost mohorâtă şi ploioasă, oamenii s-au rugat împreună la acest moment duhovnicesc. O parte dintre cei prezenţi au purtat costumul naţional. În timpul împărtăşirii, grupul de credincioase din Borşa, Maramureş, dirijat de Elena Mihali, a interpretat câteva pricesne. După Sfânta Liturghie, a avut loc Procesiunea „Drumul Crucii”, a cărei slujbă a fost alcătuită în urmă cu mai mulţi ani de către Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Prin dragostea arhimandritului Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu, oamenii au primit câte o sticlă de apă. În dreptul fiecărei troiţe s-a citit câte o evanghelie şi s-a rostit o ectenie. În sunetul cântărilor religioase, al toacei şi al buciumelor, procesiunea a pornit de la prima troiţă. Prin implicarea părintelui Grigorie Florin Vatamaniuc de la Parohia Horodnic de Sus, judeţul Suceava, întregul eveniment a avut parte de sonorizare de înaltă calitate. Oamenii veniţi la pelerinaj au mărturisit că s-au rugat pentru cele de folos sufletelor lor. În cuvântul de învăţătură, Părintele Episcop Antonie a vorbit despre importanţa Sfintei Cruci în viaţa credincioşilor. Părintele stareţ Nicodim Gheorghiţă şi-a exprimat recunoştinţa faţă de toţi cei ce au urcat Dealul Mare să cinstească Sfânta Cruce. După ce au revenit la mănăstire, pelerinii au primit o masă caldă. „Drumul Crucii” este calea urmată de Mântuitorul Iisus Hristos, care a purtat Crucea pe umeri, de la Pretoriu până pe Golgota, locul unde a fost răstignit. Troiţele de pe Drumul Crucii de la Mănăstirea Hadâmbu au fost înălţate de către fiii duhovniceşti ai părintelui stareţ Nicodim Gheorghiţă, pentru a lăuda Patimile Domnului şi pentru a oferi prilejul celor care nu pot ajunge la Ierusalim să participe la procesiune.

Taina Sfântului Maslu la Mănăstirea Slătioara din județul Suceava

Pelerinii au participat vineri, 9 august 2024, la Taina Sfântului Maslu oficiată în Biserica cu hramurile „Sfinţii Trei Ierarhi” şi „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” a Mănăstirii „Sfinţii Voievozi” – Slătioara, comuna Râşca, judeţul Suceava.

Slujba a fost săvârşită de către arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu din judeţul Iaşi, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Soborul slujitorilor a fost format din preoţi mireni şi monahi din Eparhia Iaşilor şi din Eparhia Sucevei şi Rădăuţilor. Cei prezenţi s-au rugat pentru sănătatea lor sufletească şi trupească, dar şi a celor dragi. Răspunsurile la strană au fost oferite de către Corul „Sfânta Cuvioasă Parascheva” al aşezării monahale, dirijat de monahia Sebastiana Mutu.

Predica de la finalul slujbei a fost ţinută de către părintele Florin Buţincu de la Parohia Brustureţ-Mironeasa, judeţul Iaşi, care a vorbit despre importanţa Tainei Sfântului Maslu în viaţa credincioşilor. Arhimandritul Nicodim Gheorghiţă a încurajat obştea Mănăstirii Slătioara, păstorită de către stavrofora Ecaterina Siritean, în lucrarea încredinţată de către Părintele Arhiepiscop Calinic. Protosinghelul Damaschin Raclea, slujitor la Mănăstirea Slătioara, a mulţumit părintelui stareţ Nicodim pentru că a slujit Taina Sfântului Maslu, precum şi tuturor celor prezenţi. În timp ce pelerinii au fost miruiţi, corul bisericii a interpretat câteva pricesne.

Prima biserică a Mănăstirii Slătioara este din lemn şi a fost ridicată în 1797. Pe 11 septembrie 1980, a fost pusă piatra de temelie pentru Biserica cu hramurile „Sfinţii Trei Ierarhi” şi „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, a cărei ornamentaţie exterioară este similară cu cea a Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi. Lucrările au fost coordonate de către părintele Vasile Bostan, care a îndeplinit funcţia de paroh. Actualul complex a fost înfiinţat ca mănăstire în anul 1993, însă nu a funcţionat din cauza lipsei personalului monahal. Pe 1 mai 2021, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Calinic, odată cu numirea în funcţia de stareţă a stavroforei Ecaterina Siritean, Mănăstirea Slătioara şi-a reluat statutul de funcţionare.

Curs de prim ajutor la Mănăstirea Voroneţ

Mănăstirea Voroneţ din oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava, a găzduit vineri, 2 august 2024, un curs de resuscitare cardio-respiratorie. Acesta a avut loc în cadrul Anului omagial al pastoraţiei şi îngrijirii bolnavilor, iar organizatorii principali au fost Mănăstirea Voroneţ, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași şi Colegiul Medicilor din Bucureşti.

Monahiile din mai multe mănăstiri UNESCO ale judeţului Suceava, dar şi din alte aşezări monahale bucovinene, alături de personalul auxiliar al Mănăstirii Voroneţ, au participat vineri, 2 august 2024 la Cursul de resuscitare cardio-respiratorie de bază pentru copil şi adult şi defibrilarea automată externă. Acesta a avut loc la Mănăstirea Voroneţ, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Iniţiativa a aparţinut stavroforei Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, şi a făcut parte din seria evenimentelor din cadrul Anului omagial al pastoraţiei şi îngrijirii bolnavilor în Patriarhia Română. Organizatorii întâlnirii au fost Mănăstirea Voroneţ, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași şi Colegiul Medicilor din Bucureşti. Cursul a fost susţinut de către profesor universitar doctor Diana Cimpoeșu, medic-şef UPU SMURD – Iași, coordonator SMURD pe regiunea Nord-Est, care a menţionat că în cazul unui stop cardiac al unei persoane, cei din jur pot salva viaţa până la sosirea unui echipaj medical. În cadrul acestui curs, ce a avut mai întâi o expunere PowerPoint, s-a prezentat așezarea în poziție de siguranță a pacientului, tehnica de resuscitare cardio-respiratorie în cazul în care pacientul nu prezintă respirație și puls și nu numai. Accesoriile de prim ajutor au fost puse la dispoziţia cursanţilor atât de echipa SMURD Iaşi, cât şi de Sectorul de Asistență Socială și Medicală al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Cursul de prim ajutor a fost organizat datorită întâlnirii stavroforei Gabriela Platon cu doctor Adriana Mihălaș, secretar general al Biroului Executiv al Colegiului Medicilor din București, medic primar medicină de familie, originară din Gura Humorului, care a donat Mănăstirii Voroneţ un defibrilator. Protosinghelul Alexandru Moroșan, directorul Departamentului farmaceutic „Arimateea” din cadrul Sectorului de Asistență Socială și Medicală al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a remarcat cât de importantă este parcurgerea unui curs de resuscitare şi a venit cu un exemplu în faţa auditoriului. Medicul Adriana Mihalaş a expus la finalul întâlnirii tema „Despre post”, ce a fost urmărită cu interes de cei prezenţi. Participanţii au considerat utile cursurile de prim ajutor, întrucât se pot întâlni în diverse situații cu oameni cărora li se poate face rău. Întâlnirea s-a încheiat cu discuţii legate de viitoare colaborări şi parteneriate dintre Mănăstirea Voroneţ, prin Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași şi Colegiul Medicilor din Bucureşti. Participanţii au primit câte un certificat de absolvire al Cursului de resuscitare cardio-respiratorie de bază pentru copil şi adult şi defibrilarea automată externă. (Constantin Ciofu)

Troiță în dar pentru Parohia Brustureț-Mironeasa

Ansamblul Parohiei „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” – Brustureţ din comuna Mironeasa, judeţul Iaşi, a fost întregit cu o frumoasă troiţă închinată Mântuitorului Hristos şi Maicii Domnului. Edificiul a fost sfinţit joi, 11 aprilie 2024, de arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu, care a ctitorit-o în semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile primite prin creştinii ortodocşi din această parte a comunei Mironeasa. Soborul slujitorilor a săvârşit Agheasma mică, urmată de citirea rugăciunilor rânduite pentru acest moment liturgic. Oamenii de toate vârstele din mai multe sate ale comunei, alături de reprezentanţii autorităţilor locale, s-au rugat împreună cu preoţii. Slujba a fost săvârşită în faţa troiţei pe o vreme frumoasă de primăvară.

Cuvântul de folos duhovnicesc a fost ţinut la final de părintele Emanuel Apetrei de la Parohia Urşiţa-Mironeasa, care a evidenţiat importanţa prezenţei unei troiţe într-o comunitate.

Arhimandritul Nicodim Gheorghiţă a amintit de începuturile grele ale Mănăstirii Hadâmbu şi de sprijinul pe care ortodocşii din Brustureţ l-au oferit acum 34 de ani aşezării monahale din Dealul Mare, în acea vreme ajunsă o ruină.

Părintele paroh Florin Buţincu şi-a arătat recunoştinţa faţă de sprijinul pe care părintele stareţ Nicodim l-a oferit Parohiei Brustureţ în ultimii 14 ani.

Cei prezenţi s-au închinat la final, iar apoi au fost stropiţi cu agheasma mică. Troiţa lucrată în piatră din Brustureţ a fost adusă din Basarabia şi are două reprezentări: chipul Maicii Domnului şi Răstignirea Mântuitorului Hristos.

Doi ani de când stavrofora Irina Pântescu s-a mutat la cer

Preasfinţitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălţi, a oficiat duminică, 3 martie 2024, Sfânta Liturghie în Paraclisul „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul” al Mănăstirii Voroneţ din oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava. Slujba a fost urmată de Parastasul pentru stavrofora Irina Pântescu, întâia stareţă a Voroneţului.

Credincioşii din mai multe părţi ale ţării şi din pământurile româneşti din afara ţării au participat duminică, 3 martie 2024, la Sfânta Liturghie săvârşită la Mănăstirea Voroneţ din judeţul Suceava. La orele dimineţii, Preasfinţitul Părinte Antonie a fost întâmpinat în incinta străvechii aşezări monahale ctitorită de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Stavrofora Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, l-a aşteptat pe ierarhul de peste Prut cu pâine şi sare. Soborul s-a îndreptat spre Biserica „Sfântul Gheorghe”, unde Preasfinţia Sa a îngenuncheat în dreptul mormântului Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, iar apoi s-a închinat în Sfântul Altar. În paraclisul mănăstirii, Părintele Episcop Antonie a oficiat Sfânta Liturghie cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.

În timpul împărtăşirii clericilor, Preasfinţitul Antonie a vorbit despre semnificaţiile Pildei Întoarcerii Fiului risipitor. Episcopul de Bălţi a amintit apoi despre hotărârea Zemstvei din județul Bălți din 3 martie 1917. Preasfinţitul Antonie a amintit că în această zi se face pomenirea stavroforei Irina Pântescu, la doi ani de când s-a mutat la ceruri. Stavrofora Gabriela Platon a mulţumit tuturor pentru că s-au rugat împreună în străvechea aşezare monahală. La mormântul stavroforei Irina Pântescu, s-a oficiat slujba Parastasului, de către Preasfinţia Sa, în prezenţa obştii monahale şi a pelerinilor. Toţi pelerinii au primit de sufletul „Măicuţei” câte un prosop tradiţional, însoţit de o lumânare, colaci şi un pachet cu alimente.

Stavrofora Irina Pântescu s-a născut la 28 septembrie 1932, în satul Goruni din comuna Tomești, județul Iași. În anul 1991, a fost redeschisă Mănăstirea Voroneţ, iar prima stareţă a acestui aşezământ monastic a fost monahia Irina Pântescu. S-a mutat la Domnul pe 7 martie 2022, după o vreme de suferinţă. Pentru toată activitatea misionară, maica Irina Pântescu, a primit post-mortem, Ordinul „Crucea Patriarhală” din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul a adunat în rugăciune inimile pelerinilor la Mănăstirea Voroneţ

La Mănăstirea Voroneț din orașul Gura Humorului, județul Suceava, a fost cinstit astăzi, 18 decembrie 2023, Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul. Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. Mai multe persoane au primit cu acest prilej Ordinul „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”. Programul liturgic s-a încheiat cu Parastasul la mormântul stavroforei Irina Pântescu, întâia stareţă a Mănăstirii Voroneţ.

Paraclisul „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul” al Mănăstirii Voroneţ din oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava, şi-a serbat luni, 18 decembrie 2023, hramul. Duminică seară, în locaşul de închinăciune a fost săvârşită slujba Privegherii de către un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană au fost oferite de grupul psaltic al monahiilor, dirijat de stavrofora Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ. Cei prezenţi au fost miruiţi şi au primit, aşa cum este rânduiala, litia binecuvântată.

În ziua cinstirii Sfântului Daniil Sihastrul, Mănăstirea Voroneţ a adunat în rugăciune inimile pelerinilor din ţară şi de peste hotare. În incinta străvechii aşezări monahale ctitorită de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, stavrofora Gabriela Platon, împreună cu soborul slujitorilor, l-a întâmpinat pe Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Ierarhul s-a închinat la mormântul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul şi în Sfântul Altar, iar apoi s-a îndreptat spre paraclisul aşezământului monastic. Aici, împreună cu un sobor mare de preoţi şi diaconi a oficiat Sfânta Liturghie, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Stareţele din mai multe mănăstiri ale Arhiepiscopiei şi Rădăuţilor, alături de invitaţi de seamă şi de prieteni s-au rugat împreună la acest ceas de sărbătoare. După citirea Sfintei Evanghelii, Părintele Episcop Benedict Bistriţeanul a făcut referire la personalitatea duhovnicească a Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul.

La momentul Chinonicului, măicuţele şi pelerinii au interpretat câteva colinde.

La propunerea stavroforei Gabriela Platon, mai multe persoane au primit din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Calinic Ordinul „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”. Textul distinţiei a fost citit de către protosinghelul Dosoftei Dijmărescu, exarhul cultural al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

Generalul de brigadă în rezervă Ion Burlui a acordat stavroforei Gabriela Platon medalia de onoare a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” – filiala Suceava.

Stavrofora Gabriela Platon a mulţumit Înaltpreasfinţitului Calinic pentru că a binecuvântat slujirea Părintelui Episcop Benedict Bistriţeanul, şi tuturor celor ce s-au rugat împreună la serbarea celui de-al doilea hram al Mănăstirii Voroneţ.

Stareţa Mănăstirii Voroneţ i-a oferit Preasfinţiei Sale o icoană care îl reprezintă pe Sfântul Daniil Sihastrul care îl întâmpină pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, o compoziţie picturală gândită de vrednica de pomenire stavroforă Irina Pântescu.

Părintele Episcop Benedict Bistriţeanul a subliniat frumoasa prietenie dintre Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului şi Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, iar apoi a cântat alături de cei prezenţi colindul „Trei păstori”.

La mormântul stavroforei Irina Pântescu, situat lângă paraclisul Mănăstirii Voroneţ, s-a săvârşit slujba Parastasului. Pelerinii au primit din partea obştii monahale câte un pachet cu alimente.

Rugăciunile, binecuvântările arhiereşti şi harul izvorât din mormântul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, i-au întârit în credinţă pe cei ce s-au rugat la hramul Mănăstirii Voroneţ. Fiecare inimă care a poposit în acest loc cu evlavie, cu râvnă şi cu răbdare a primit în suflet har, binecuvântare, bucurie și alinare sufletească și trupească.

„Când a fost să moară” părintele Mihai…

Vocea blândă şi inima bună a părintelui Mihai Cepeliuc de la Andrieşeni m-a readus ani la rând în preajma Sfinţiei Sale. Am ajuns prima dată în satul de pe Valea Jijiei în toamna anului 2006 la Taina Sfântului Maslu. În anii ce au urmat, am fost prezent la hramuri şi la alte evenimente frumoase de care părintele se îngrijea cu multă atenţie. Am rămas impresionat de puterea pe care a primit-o de la Dumnezeu atât pentru a sluji, cât şi pentru a „promova” Andrieşeniul, un sat despre care s-a auzit mai ales datorită părintelui. Îmi aduc aminte de drumul plin de cratere pe care l-am parcurs de nemumărate ori şi de „varianta” ocolitoare de la Tabăra-Bivolari, pe un drum de pământ peste dealuri, unde se putea circula doar dacă nu ploua. Odată ajunşi la Andrieşeni, părintele se bucura şi se lumina la faţă pentru că păşeam pragul bisericii şi al casei parohiale. Îi plăcea să zăbovească şi să depene amintiri frumoase despre ierarhi, preoţi, profesori, dascăli şi oameni simpli. Vorbea cu multă delicateţe despre bunii creştini de altă dată care umpleau până la refuz biserica parohială şi de la care a învăţat foarte multe lucruri. Dragostea pentru tradiţie şi pentru cultură a făcut ca din anul 2008 să organizeze „Ziua Salcâmului”, o zi a satului în care toţi locuitorii să se bucure că sunt andrieşeni. Anii au trecut, iar în 2023, deşi era slăbit din cauza problemelor de sănătate, părintele i-a invitat pe cei de aproape şi pe cei de departe la frumoasa sărbătoare a salcâmului. Părintele Mihai a adunat la Andrieşeni inimile celor dragi pentru a se bucura împreună şi şi ca să mulţumească lui Dumnezeu pentru toate darurile.

Multe lucruri pot fi scrise despre părintele Mihai, pe care îl consider un mucenic ce s-a topit ca o lumânare slujind lui Dumnezeu şi aproapelui.

„Când a fost să moară” părintele Mihai multe lacrimi au curs din ochii celor ce l-au iubit. Singura alinare rămâne aceea că se odihneşte în ceruri alături de cei plecaţi din lumea aceasta şi ne „priveşte” zâmbind din rai.

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească cu sfinţii cei bineplăcuţi lui!

Ctitoria Sfântului Voievod Ştefan cel Mare de la Războieni şi-a serbat hramul

Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a Mănăstirii Războieni şi-a serbat miercuri, 8 noiembrie 2023, hramul. Numeroşi credincioşi din comuna Războieni, judeţul Neamţ, dar şi din alte localităţi învecinate s-au rugat împreună în cadrul Sfintei Liturghii.

Slujba a fost săvârşită de către arhimandritul Arsenie Popa, stareţul Mănăstirii Sihăstria din judeţul Neamţ, alături de un sobor de preoţi şi un diacon. Pelerinii s-au rugat alături de părinţii slujitori şi au cântat împreună cu grupul psaltic al aşezării monahale dirijat de stavrofora Olimpiada Neagu, stareţa Mănăstirii Războieni. Hramul s-a bucurat de prezenţa autorităţilor locale şi a celor care sunt alături de monahiile harnice şi jertfitoare ale aşezământului monastic. Părintele Arsenie Popa a ţinut la final un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre cinstirea Sfinţilor Arhangheli şi a Sfinţilor Îngeri. „Sfântul Arhanghel Mihail a avut un rol în mântuirea neamului omenesc. El a păzit pe poporul evreesc care purta tablele legii atunci când mergea în pustie. Era în chip de nor în timpul zilei şi sub forma unui stâlp de foc pe timpul nopţii. Sfântul Mihail are misiunea de a-l păzi pe om de ispitirile duhurilor necurate. Sfântul Gavriil a vestit istoria iconomiei mântuirii neamului omenesc. El a vestit Fecioarei Maria că se va naşte Mântuitorul Hristos. De asemenea, s-a arătat la naşterea Mântuitorului păstorilor şi a cântat ｫSlavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, întru oameni bunăvoireｻ”, a amintit arhimandritul Arsenie Popa, care a transmis cu acest prilej binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. De asemenea, a apreciat jertfa obştii Mănăstirii Războieni de a organiza hramul străvechii aşezări monahale ce adăposteşte osemintele a mii de ostaşi căzuţi în Bătălia de la Valea Albă din 26 iunie 1476.

Scurt istoric

Pe meleagurile pitoreştii aşezări Războieni-Valea Albă, judeţul Neamţ, s-a desfăşurat una dintre cele mai crâncene bătălii pe care a purtat-o Sfântul Voievod Ştefan cel Mare cu turcii, la 26 iunie 1476. Momentul de la Valea Albă a fost cel mai plin de suferinţă al vieţii lui Ştefan, care, deşi a fost un bun conducător de oşti, nu a reuşit să biruiască numeroasa armată turcească. Din zbuciumul trăirii interioare a voievodului a răsărit hotărârea de a ridica o biserică-mausoleu, gând materializat însă după 20 de ani de la bătălie.

Biserica este ridicată în stil gotic, îmbinat cu elemente moldoveneşti, pe plan dreptunghiular, fără turle. În exterior, pe peretele de miazăzi, se află pisania sculptată în piatră, în limba slavonă, ce constituie un valoros document, ca mărturie a luptei moldovenilor pentru apărarea ţării şi a credinţei strămoşeşti. În urma săpăturilor arheologice, efectuate în anul 1974, s-a identificat o groapă comună dispusă între mijlocul naosului şi altar, în care au fost reînhumate numeroase oseminte ale ostaşilor căzuţi în lupta de la Valea Albă.

Mănăstirea Războieni a luat fiinţă în 1734, ca aşezare monahală de călugări. În 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi schimbă statutul aşezământului monastic, devenind mănăstire de monahii. De-a lungul timpului, a fost supusă vitregiilor vremii, fiind văduvită de toate bunurile şi daniile primite de-a lungul timpului. În 1959, în baza decretului 410, a fost desfiinţată, casele fiind distruse, iar călugăriţele alungate.

În 1990, după 31 de ani, a fost reînfiinţată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Afierosită Sfântului Arhanghel Mihail, biserica Mănăstirii Războieni răscoleşte inimile tuturor românilor şi întăreşte conştiinţa faţă de credinţa creştină ortodoxă în care a gândit, cu care a simţit şi în duhul căreia a acţionat cel care va rămâne pururi pomenitul ctitor al acestui sfânt locaş, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare.

Mănăstirea Războieni adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana cu Maica Domnului în braţe, veche de şase secole.