Preasfințitul Părinte Macarie a oficiat joi, 21 mai 2026, Sfânta Liturghie la Mănăstirea Galata din Iaşi, cu prilejul hramului şi împlinirii a trei decenii de la reînfiinţarea aşezării monahale. La această sărbătoare frumoasă au participat numeroşi credincioşi de toate vârstele.
Mănăstirea Galata din Iaşi a împlinit joi, 21 mai 2026, cu prilejul hramului, 30 de ani de la reînfiinţare. La orele dimineţii, soborul slujitorilor, maicile din aşezarea monahală şi pelerinii l-au întâmpinat pe Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord. Ierarhul a intrat în biserica Înălţării Domnului de la Galata, unde a oficiat Sfânta Liturghie cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Răspunsurile la strană au fost oferite de Corul „Mystikon”, coordonat de lector universitar doctor Adrian Sîrbu de la Facultatea de Compoziţie, Muzicologie şi Pedagogie muzicală – Secţia muzică bizantină a Universităţii „George Enescu“ din Iaşi. La slujba de hram au participat stareţe şi monahii din mai multe aşezări monahale moldave. PS Macarie a fost însoțit de un grup de preoți și tineri români și scandinavi din cadrul Centrului de Tineret „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” (CTSM) al Episcopiei Europei de Nord.
Înălțarea Domnului, sărbătoarea chemării omului la comuniunea veșnică cu Dumnezeu
La momentul împărtăşirii, oamenii s-au apropiat cu evlavie de Sfântul Potir, după ce s-au pregătit prin Taina Sfintei Spovedanii. Episcopul ortodox român al Europei de Nord a vorbit despre semnificația duhovnicească a praznicului Înălțării Domnului, arătând că Mântuitorul Hristos, prin Înălțarea Sa la cer, nu Se desparte de oameni, ci rămâne pururea prezent în viața Bisericii. Preasfinția Sa a subliniat că Înălțarea Domnului este sărbătoarea chemării omului la comuniunea veșnică cu Dumnezeu și la ridicarea inimii din cele trecătoare către cele cerești, îndemnând pe cei prezenți la viețuire în credință, nădejde și iubire. Ierarhul i-a prezentat celor prezenţi pe preoții slujitori și pe tinerii pelerini convertiți la Ortodoxie, veniți din țările scandinave, evidențiind lucrarea misionară și pastorală desfășurată în diaspora nordică. În acelaşi timp, ierarhul a mulţumit stavroforei Valentina Ţugui, stareţa Mănăstirii Galata pentru invitaţia adresată de a participa la hramul străvechii aşezări monahale.
Mănăstirea Galata, ctitoria lui Petru Şchiopul
Cele două decenii de la reînfiinţarea Mănăstirii Galata au însemnat o rememorare a tuturor momentelor frumoase, dar şi a greutăţilor ce au fost depăşite prin multă rugăciune. Aşezarea monahală şi-a reluat timid viaţa duhovnicească în anul 1996, în locaşul de închinare slujind atât Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, cât şi Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan. De asemenea, ierarhi din ţară şi străinătate au păşit pragul acesteia, fiind impresionaţi de istoria locaşului de închinare. Prin râvna şi osteneala maicilor din mănăstire, dar şi prin cea a celor care au vieţuit aici, Galata este în prezent un loc de tihnă şi de regăsire interioară. Biserica Mănăstirii Galata din Iaşi a fost construită în a doua domnie a lui Petru Şchiopul, în anul 1582, după lupta de la Bogdăneşti, şi a fost sfinţită în anul 1584. Aşezământul monastic a fost reînfiinţat în anul 1990 de PF Daniel. Abia şase ani mai târziu, câteva monahii au fost rânduite la Galata pentru a relua rânduiala monahicească.
