Pelerinii au participat duminică, 8 noiembrie 2026, în număr mare la hramul bisericii Mănăstirii Războieni, judeţul Neamţ. Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Preasfinţitul Nectarie de Bogdania.
Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a Mănăstirii Războieni, situată în comuna Războieni, judeţul Neamţ, şi-a serbat duminică, 8 noiembrie 2025, hramul. Numeroşi credincioşi din comuna Războieni, dar şi din alte localităţi ale Moldovei s-au rugat împreună în la acest ceas de sărbătoare. La orele dimineţii, a fost întâmpinat Preasfinţitul Părinte Nectarie de Bogdania, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului, de soborul slujitorilor, de stavrofora Olimpiada Neagu, stareţa mănăstirii, şi de pelerini. Ierarhul a săvârşit Sfânta Liturghie cu binecuvântarea Înaltpreafinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi a Înaltpreasfinţitului Antonie, Mitropolitul Basarabiei. Din soborul slujitorilor a făcut parte şi arhimandritul Arsenie Hanganu, exarh zona Iaşi. Răspunsurile la strană au fost oferite de câteva monahii care fac parte din Grupul psaltic „Sfântul Cuvios Iosif de la Varatic” al Mănăstirii Varatic din judeţul Neamţ.
PS Nectarie de Bogdania a adresat un cuvânt de învăţătură în care a făcut referire la cinstirea Sfinţilor Arhangheli.
De asemenea, arhimandritul Arsenie Hanganu şi-a exprimat recunoştinţa faţă de Episcopul-vicar al Eparhiei Chişinăului pentru slujirea Sfintei Liturghii şi faţă de pelerinii prezenţi.
Programul liturgic s-a încheiat cu Parastasul pentru ctitorii aşezării monahale şi pentru cei adormiţi.
La final, pelerinii au primit câte un pachet cu alimente din partea obştii monahale.
Scurt istoric
Pe meleagurile pitoreştii aşezări Războieni-Valea Albă, judeţul Neamţ, s-a desfăşurat una dintre cele mai crâncene bătălii pe care a purtat-o Sfântul Voievod Ştefan cel Mare cu turcii, la 26 iunie 1476. Momentul de la Valea Albă a fost cel mai plin de suferinţă al vieţii lui Ştefan, care, deşi a fost un bun conducător de oşti, nu a reuşit să biruiască numeroasa armată turcească. Din zbuciumul trăirii interioare a voievodului a răsărit hotărârea de a ridica o biserică-mausoleu, gând materializat însă după 20 de ani de la bătălie.
Biserica este ridicată în stil gotic, îmbinat cu elemente moldoveneşti, pe plan dreptunghiular, fără turle. În exterior, pe peretele de miazăzi, se află pisania sculptată în piatră, în limba slavonă, ce constituie un valoros document, ca mărturie a luptei moldovenilor pentru apărarea ţării şi a credinţei strămoşeşti. În urma săpăturilor arheologice, efectuate în anul 1974, s-a identificat o groapă comună dispusă între mijlocul naosului şi altar, în care au fost reînhumate numeroase oseminte ale ostaşilor căzuţi în lupta de la Valea Albă.
Mănăstirea Războieni a luat fiinţă în 1734, ca aşezare monahală de călugări. În 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi schimbă statutul aşezământului monastic, devenind mănăstire de monahii. De-a lungul timpului, a fost supusă vitregiilor vremii, fiind văduvită de toate bunurile şi daniile primite de-a lungul timpului. În 1959, în baza decretului 410, a fost desfiinţată, casele fiind distruse, iar călugăriţele alungate.
În 1990, după 31 de ani, a fost reînfiinţată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Afierosită Sfântului Arhanghel Mihail, biserica Mănăstirii Războieni răscoleşte inimile tuturor românilor şi întăreşte conştiinţa faţă de credinţa creştină ortodoxă în care a gândit, cu care a simţit şi în duhul căreia a acţionat cel care va rămâne pururi pomenitul ctitor al acestui sfânt locaş, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Mănăstirea Războieni adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana cu Maica Domnului în braţe, veche de şase secole.
