La Mănăstirea Voroneţ din oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava, s-a oficiat duminică, 29 septembrie 2024, Parastasul pentru stavrofora Irina Pântescu. Omagierea celei dintâi stareţe a aşezării monahale ctitorită de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, a fost precedată de Sfânta Liturghie, săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Ieronim.
Cu prilejul împlinirii a 92 de ani de la naştere, stavrofora Irina Pântescu, întâia stareţă a Mănăstirii Voroneţ, mutată la Domnul pe 7 martie 2022, a fost comemorată prin rugăciune. Pentru vrednica monahie s-au înălţat rugăciuni atât în timpul Sfântei Liturghii, cât şi la mormântul situat în apropierea Paraclisului „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”, ctitorit de către stavrofora Irina. Cele două slujbe au fost săvârşite, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, de către Preasfinţitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. După citirea Sfintei Evanghelii, Preasfinţia sa a vorbit despre semnificaţiile Duminicii a 19-a după Rusalii. La final, Părintele Episcop Ieronim a făcut referire la personalitatea stavroforei Irina Pântescu, cea care a fost aleasă de Biserică, prin rânduiala lui Dumnezeu, să redeschidă Mănăstirea Voroneţ în anul 1991.
Stavrofora Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, şi-a arătat recunoştinţa faţă de Episcopul Daciei Felix pentru că a slujit Sfânta Liturghie, dar și către personalitățile vieții publice din județul Suceava și de la Cernăuți, care s-au rugat la acest moment duhovnicesc. Stavrofora Gabriela Platon a amintit celor prezenţi că pe data de 28 septembrie 2024, s-au împlinit 92 de ani de la naşterea vrednicei de pomenire stavrofore Irina Pântescu, care a instiuit tradiţia pomenirii răposaţilor din familiile monahiilor de la Voroneţ. La mormântul stavroforei Irina Pântescu, Părintele Episcop Ieronim, alături de soborul părinţilor a oficiat, în prezenţa obştii monahale şi a numeroşi credincioşi, un trisaghion. Oamenii au primit la final câte un pachet consistent cu alimente, pregătit cu multă trudă pentru acest moment duhovnicesc. Stavrofora Irina Pântescu s-a născut la 28 septembrie 1932, în satul Goruni din comuna Tomești, județul Iași. În anul 1991, a fost redeschisă Mănăstirea Voroneţ, iar prima stareţă a acestui aşezământ monastic a fost monahia Irina Pântescu. S-a mutat la Domnul pe 7 martie 2022, după o vreme de suferinţă. Pentru toată activitatea misionară, maica Irina Pântescu, a primit post-mortem, Ordinul „Crucea Patriarhală” din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. (Constantin Ciofu)















Ansamblul Parohiei „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” – Brustureţ din comuna Mironeasa, judeţul Iaşi, a fost întregit cu o frumoasă troiţă închinată Mântuitorului Hristos şi Maicii Domnului. Edificiul a fost sfinţit joi, 11 aprilie 2024, de arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu, care a ctitorit-o în semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile primite prin creştinii ortodocşi din această parte a comunei Mironeasa. Soborul slujitorilor a săvârşit Agheasma mică, urmată de citirea rugăciunilor rânduite pentru acest moment liturgic. Oamenii de toate vârstele din mai multe sate ale comunei, alături de reprezentanţii autorităţilor locale, s-au rugat împreună cu preoţii. Slujba a fost săvârşită în faţa troiţei pe o vreme frumoasă de primăvară. 









Vocea blândă şi inima bună a părintelui Mihai Cepeliuc de la Andrieşeni m-a readus ani la rând în preajma Sfinţiei Sale. Am ajuns prima dată în satul de pe Valea Jijiei în toamna anului 2006 la Taina Sfântului Maslu. În anii ce au urmat, am fost prezent la hramuri şi la alte evenimente frumoase de care părintele se îngrijea cu multă atenţie. Am rămas impresionat de puterea pe care a primit-o de la Dumnezeu atât pentru a sluji, cât şi pentru a „promova” Andrieşeniul, un sat despre care s-a auzit mai ales datorită părintelui. Îmi aduc aminte de drumul plin de cratere pe care l-am parcurs de nemumărate ori şi de „varianta” ocolitoare de la Tabăra-Bivolari, pe un drum de pământ peste dealuri, unde se putea circula doar dacă nu ploua. Odată ajunşi la Andrieşeni, părintele se bucura şi se lumina la faţă pentru că păşeam pragul bisericii şi al casei parohiale. Îi plăcea să zăbovească şi să depene amintiri frumoase despre ierarhi, preoţi, profesori, dascăli şi oameni simpli. Vorbea cu multă delicateţe despre bunii creştini de altă dată care umpleau până la refuz biserica parohială şi de la care a învăţat foarte multe lucruri. Dragostea pentru tradiţie şi pentru cultură a făcut ca din anul 2008 să organizeze „Ziua Salcâmului”, o zi a satului în care toţi locuitorii să se bucure că sunt andrieşeni. Anii au trecut, iar în 2023, deşi era slăbit din cauza problemelor de sănătate, părintele i-a invitat pe cei de aproape şi pe cei de departe la frumoasa sărbătoare a salcâmului. Părintele Mihai a adunat la Andrieşeni inimile celor dragi pentru a se bucura împreună şi şi ca să mulţumească lui Dumnezeu pentru toate darurile. 





