PS Damaschin Dorneanul a slujit la hramul catedralei din Gura Humorului

Peste o mie de credincioși au participat duminică, 18 iunie 2023, la hramul catedralei oraşului Gura Humorului din judeţul Suceava. Locaşul de închinăciune este închinat Naşterii Maicii Domnului şi Duminicii Sfinţilor Români. Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, alături de un sobor mare de preoţi. Preasfinţia Sa a fost întâmpinat în faţa locaşului de închinăciune de soborul slujitorilor. Înainte de începerea Sfintei Liturghii, Ierarhul a citit o rugăciune de dezlegare. Mulţi dintre bucovinenii prezenţi la acest moment de sărbătoare au venit la slujbă îmbrăcaţi în portul popular. Alături de aceştia au mai fost prezente stareţele de la mănăstirile Moldoviţa, Voroneţ şi Slatina. După citirea Sfintei Evanghelii, Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul a ţinut un cuvânt în care a făcut referire la chemarea sfinţeniei. În cadrul slujbei, Ierarhul a săvârşit hirotonia întru ieromonah a ierodiaconului Petru pe seama Mănăstirii „Sfânta Cruce” – Ciocăneşti, judeţul Suceava. La momentul împărtăşirii, numeroşi credincioşi de toate vârstele au primit Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos. A urmat slujba Parastasului pentru ctitorii locaşului de închinăciune, iar la ieşirea din catedrală toţi cei prezenţi au primit câte un pachet cu alimente. Părintele paroh Mircea Nuţu a mulţumit la Preasfinţiei Sale şi preoţilor pentru că au slujit cu prilejul sărbătorii Sfinţilor Români. Programul liturgic s-a încheiat cu un Trisaghion la mormântul preotului Vasile Nuţu, mutat la cele veşnice în luna octombrie 2013. Piatra de temelie a catedralei din Gura Humorului a fost pusă pe 23 octombrie 1994, de vrednicul de pomenire Arhiepiscop Pimen, iar în anul 1995 au început lucrările. Slujba Sfinţirii bisericii a fost săvârşită pe 21 august 2011 de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat al doilea hram catedralei – Soborul Sfinţilor Români.

Manifestări la împlinirea a 535 de ani de la zidirea Mănăstirii Voroneţ

Una dintre cele mai valoroase biserici din lume, Mănăstirea Voroneţ din judeţul Suceava, a aniversat vineri, 26 mai 2023, 535 de ani de la zidire. Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, aşezarea monahală a derulat un program intitulat „Voroneţ – 535 de ani de la zidire”. În faţa scenei Judecăţii de Apoi a bisericii Voroneţului, s-a oficiat la orele dimineţii slujba Parastasului pentru ctitori, iar apoi, Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, a citit mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Mănăstirea Voroneţ – un simbol al sufletului romântesc”. După oferirea a două distincţii din partea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, stavrofora Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, a adresat un cuvânt de „bun-venit” tuturor celor prezenţi şi a mulţumit cu recunoştinţă ierarhilor, oamenilor de cultură, autorităţilor locale, invitaţilor, obştii monahale şi celor care s-au implicat în organizarea manifestărilor. În sala de conferinţe a Mănăstirii Voroneţ, a avut loc apoi simpozionul „Voroneţ – 535 de ani de la zidire”. Prin intermediul platformei online, prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a ţinut o prelegere în care a vorbit despre contextul istoric al domniei Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Mai mulţi invitaţi de seamă au susţinut în cadrul evenimentului comunicări ştiinţifice, iar cei prezenţi au primit un set de cărţi despre Mănăstirea Voroneţ. Stavrofora Gabriela Platon a încheiat simpozionul prin a expune un bilanţ al investiţiilor realizate la Mănăstirea Voroneţ în ultimii 33 de ani.

DCIM100MEDIADJI_0188.JPG

Ziua naţională a medicului veterinar, serbată în Parohia Vânători-Popricani

Preasfinţitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălţi, alături de un sobor de preoţi, a săvârşit duminică, 14 mai 2023, Sfânta Liturghie în Parohia „Acoperământul Maicii Domnului” – Vânători-Popricani, Protopopiatul Iaşi 1, judeţul Iaşi. Cu acest prilej, s-a marcat Ziua naţională a medicului veterinar.

În Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” a Parohiei Vânători-Popricani, Protopopiatul Iaşi 1, judeţul Iaşi, a fost marcată duminică, 14 mai 2023, Ziua naţională a medicului veterinar (15 mai). La orele dimineţii, în dangătul clopotelor, a fost întâmpinat de către soborul slujitorilor Preasfinţitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălţi. Ierarhul a binecuvântat pâinea şi sarea, iar apoi a intrat în sfântul locaş. Aici, a săvârşit Sfânta Liturghie împreună cu un sobor de preoţi şi un diacon, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Din soborul slujitorilor a făcut parte şi părintele protopop emerit Constantin Andrei. La slujbă au participat, pe lângă enoriaşii parohiei, cadre didactice de la Facultatea de Medicină Veterninară a Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale. La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Antonie a adresat un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre semnificaţiile Evangheliei din Duminica Samarinencei.

Părintele paroh Alexandru Roman a mulţumit Preasfinţiei Sale pentru rugăciunile înălţate în cadrul Sfintei Liturghii şi a menţionat că în fiecare an, la mijlocul lunii mai, breasla medicilor veterinari vine să mulţumească lui Dumnezeu pentru binefacerile primite şi să se roage pentru dascălii mutaţi în lumea veşniciei.

Programul liturgic a continuat cu un Te Deum oficiat de către Episcopul de Bălţi. În cadrul slujbei s-a citit pomelnicul tuturor profesorilor ortodocşi de la Facultatea de Medicină Veterninară din Iaşi.

Apoi, în pronaosul locaşului de închinăciune, ridicat cu multă jertfă prin implicarea ctitorilor şi a donatorilor, s-a săvârşit Parastasul pentru dascălii mutaţi la Domnul.

Preasfinţitul Antonie a apreciat iniţiativa profesorilor de a se reuni cu prilejul Zilei naţionale a medicului veterinar.

Profesorul universitar doctor Gheorghe Săvuţa, directorul Şcolii Doctorale a Facultăţii de Medicină Veterinară din Iaşi, a remarcat că la ridicarea bisericii din Vânători a contribuit şi breasla medicilor veterinari care sunt şi cadre didactice.

La ieşirea din locaşul de închinăciune, oamenii au primit câte un pachet cu alimente. Rugăciunile de slavă aduse lui Dumnezeu în cea de-a cincea duminică după Paşti în Parohia Vânători, pentru cei vii şi pentru cei adormiţi, pe o vreme deosebit de frumoasă de primăvară, au bucurat inimile tuturor celor prezenţi. Atât enoriaşii, cât şi familia părintelui paroh Alexandru Roman, au fost încurajaţi să desăvârşească lucrările la sfântul locaş, care va îmbrăca în perioada următoare veşmântul picturii.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, sărbătorit la Mănăstirea Voroneț

Câteva sute de pelerini au participat duminică, 23 aprilie 2023, la hramul Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii Voroneţ din oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava. De dimineaţă, pe un podium special amenajat, s-a citit Canonul Duminicii Tomii şi Canonul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, iar apoi s-a oficiat slujba Acatistului. Arhimandritul profesor conferenţiar universitar doctor Justinian Cârstoiu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, delegatul Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie. La cântările slujbei, interpretate de către corul maicilor, s-au adăugat cele specifice perioadei pascale. Mai multe stareţe şi monahii de la mănăstirile din judeţul Suceava s-au rugat în cadrul Sfintei Liturghii. Părintele Justinian Cârstoiu a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a menționat că Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a fost ales ocrotitor al bisericii Mănăstirii Voroneţ de către Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, după ce a fost sfătuit de către Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul. La final, stavrofora Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, şi-a exprimat recunoştinţa faţă de toţi cei ce au înfrumuseţat prin prezenţă şi osteneală hramul aşezării monahale. În timpul agape frăţeşti, cele patru fete ale părintelui Nicolae Popescu de la Parohia „Sfântul Ierarh Nicolae” – Ciudei, regiunea Cernăuţi-Ucraina, coordonate de către preoteasa Diana, au interpretat o cântare dedicată Învierii Domnului. Programul liturgic s-a încheiat cu Parastasul pentru ctitori.

Mănăstirea Voroneţ, cunoscută în toată lumea pentru binecunoscuta scenă a Judecăţii de apoi, o compoziţie unică în arta întregului Orient creştin, este ctitoria Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Aceasta a fost construită în 1488 în numai trei luni şi trei săptămâni. După 206 ani, în 1991, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reînfiinţarea Mănăstirii de la Voroneţ, ca mănăstire de călugăriţe.

Rugăciuni pentru stavrofora Irina Pântescu, la Mănăstirea Voroneţ

Prima duminică din Postul Mare, a Ortodoxiei, a fost serbată în mod deosebit la Mănăstirea Voroneţ din judeţul Suceava. Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. În cadrul slujbei, Preasfinţia Sa a săvârşit o hirotonie întru preot şi una întru ierodiacon. Pastorala la Duminica Ortodoxiei din anul 2023 a fost citită de către stavrofora Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ. La momentul împărtăşirii, numeroşi credincioşi de toate vârstele au primit Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos. La mormântul stavroforei Irina Pântescu, întâia stareţă a ctitoriei Sfântului Voievod Ştefan cel Mare de la Voroneţ, s-a oficiat Parastasul la un an de când vrednica monahie s-a mutat la ceruri. Toţi pelerinii au primit de sufletul „Măicuţei” câte un prosop tradiţional, însoţit de o lumânare, colaci şi un pachet cu alimente.

A urmat procesiunea din Duminica Ortodoxiei în jurul Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, condusă de către Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Credincioşii prezenţi au primit în dar pentru acest moment câte o icoană. În faţa scenei Judecăţii de Apoi a locaşului de închinăciune, PS Damaschin Dorneanul a citit rugăciunea din rânduiala procesiunii, iar apoi a adresat câteva gânduri celor prezenţi.

Stavrofora Gabriela Platon a mulţumit Părintelui Arhiepiscop Calinic şi Preasfinţiei Sale pentru binecuvântările aduse în Duminica Ortodoxiei străvechii obşti monahale şi pelerinilor veniţi din ţară şi din străinătate.

Stavrofora Irina Pântescu s-a născut la 28 septembrie 1932, în satul Goruni din comuna Tomești, județul Iași. În anul 1991, a fost redeschisă Mănăstirea Voroneţ, iar prima stareţă a acestui aşezământ monastic a fost monahia Irina Pântescu. S-a mutat la Domnul pe 7 martie 2022, după o vreme de suferinţă. Pentru toată activitatea misionară, maica Irina Pântescu, a primit post-mortem, Ordinul „Crucea Patriarhală” din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Constantin Ciofu

Stavrofora Irina Pântescu, pomenită în Duminica Ortodoxiei la Mănăstirea Voroneţ 

https://doxologia.ro/rugaciuni-pentru-stavrofora-irina-pantescu-la-manastirea-voronet

DCIM100MEDIADJI_0404.JPG
DCIM100MEDIADJI_0419.JPG

Clopotele bisericii Parohiei Beldiman -Valea Lupului au fost sfinţite

În paraclisul Parohiei „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” – Beldiman -Valea Lupului, Protopopiatul I Iaşi, judeţul Iaşi, au fost sfinţite miercuri, 1 martie 2023, trei clopote. Acestea au fost realizate la Turnătoria Blotor din Baia Mare, condusă de către directorul Radu Blotor, şi vor fi montate în clopotniţa locaşului de închinăciune aflat în construcţie. Slujba a fost săvârşită de către părintele Florin Călugăru, protopop al Protopopiatului I Iaşi, alături de un sobor de preoţi. Din sobor a făcut parte şi părintele Constantin Andrei, protopop emerit. La acest popas duhovnicesc au participat numeroşi credincioşi, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor centrale. Părintele protopop Florin Călugăru a vorbit celor prezenţi despre importanţa clopotelor într-o comunitate ortodoxă.

La rândul său, părintele paroh Cătălin Constantin Andrei a mărturisit că momentul sfinţirii celor trei clopote este unul istoric, iar apoi şi-a exprimat dorinţa ca lucrările de construcţie ale bisericii parohiale să fie duse la bun sfârşit. De asemenea, a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, pentru grija arătată.

Parohia Beldiman -Valea Lupului a fost înfiinţată în anul 2004. Pe 21 mai 2007, a fost sfinţit paraclisul în care se oficiază în prezent sfintele slujbe. Tot în această zi, a fost pusă piatra de temelie a locaşului de închinăciune. Lucrările de zidire ale bisericii au început în anul 2018. Edificiul de 30 de metri lungime, 12 metri laţime şi 28 de metri înălţime, are o arhitectură în stil bizantin. Fondurile au provenit de la enoriaşii parohiei, de la sponsori şi de la autorităţile locale şi centrale. Proiectul final al ansamblului parohial cuprinde, pe lângă locaşul de închinăciune, casa parohială şi un loc de joacă pentru copii. Amintim că Parohia Beldiman s-a implicat, alături de Asociaţia „Glasul Vieţii” din Iaşi, în ridicarea Centrului Maternal „Casa Vieții” din Valea Lupului. (Constantin Ciofu)

Ocrotitorii Mănăstirii Copou din Iaşi, cinstiţi prin Liturghie arhierească

Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit miercuri, 18 ianuarie 2023, Sfânta Liturghie la Mănăstirea Copou din Iaşi. Slujba a fost oficiată, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, în cinstea Sfinţilor Ierarhi Atanasie şi Chiril, arhiepiscopii Alexandriei, ocrotitorii locaşului de închinăciune al aşezării monahale. Preasfinţia Sa a fost întâmpinat la orele dimineţii de către soborul slujitorilor şi de către stavrofora Maria Magdalena Vrânceanu, stareţa Mănăstirii Copou. Episcopul Huşilor a intrat apoi în sfântul locaş, unde s-a închinat la sfintele icoane dar şi la raclele ce adăpostesc fragmente din moaştele Sfinţilor Atanasie şi Chiril dar şi ale altor sfinţi ai Bisericii Ortodoxe. Înainte de începerea Sfintei Liturghii, PS Ignatie a citit câteva rugăciuni de dezlegare şi pentru sănătate. Din soborul slujitorilor a făcut parte şi arhimandritul Arsenie Hanganu, exarh zona Iaşi. Răspunsurile la strană au fost oferite de către grupul psaltic al Mănăstirii Copou, iar la slujbă s-au rugat împreună peste o sute de credincioşi. De asemenea, mai multe stareţe şi monahii din Eparhia Iaşilor au fost prezente la Sfânta Liturghie. După citirea Sfintei Evanghelii, Ierarhul Huşilor a adresat un cuvânt de învăţătură în care a remarcat că Sfinţiii Ierarhi Atanasie şi Chiril „au avut un rol important în apărarea dreptei credinţe”: „Despre Sfântul Atanasie cel Mare, găsim în Limonariu un cuvânt foarte frumos rostit de către Ava Cosma din Lavra Faran. Acesta îl iubea foarte mult pe Sfântul Atanasie cel Mare, încât dădea următorul sfat: <<Dacă veţi auzi vreun cuvânt din Sfântul Atanasie cel Mare şi nu aveţi hârtie pe care să notaţi, să scrieţi pe hainele voastre>>. În vremuri tulburi, în care unii atacau adevărul de credinţă, Sfântul Atanasie cel Mare, ca un mare trăitor, a apărat autenticitatea credinţei în faţa ereziei lui Arie. Despre Sfântul Chiril, Patriarhul Fotie ne spune că era păstrătorul exactităţii credinţei. A avut o contribuţie deosebită la Sinodul al III-lea Ecumenic, când a fost statornicit adevărul că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu”. La momentul împărtăşirii, monahiile şi credincioşii care au primit binecuvântare de la duhovnic după Taina Spovedaniei, au primit Trupul Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos. Părintele Episcop Ignatie a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan pentru că i-a oferit prilejul să slujească în ziua pomenirii Sfinţilor Atanasie şi Chiril la Mănăstirea Copou. De asemenea, a apreciat osteneala monahiilor aşezării monahale depusă pentru buna organizare a hramului. La rândul său, stavrofora Maria Magdalena şi-a arătat recunoştinţa faţă de Episcopul Huşilor, căruia i-a mulţumit pentru slujirea Sfintei Liturghii şi pentru cuvântul adresat tuturor la acest popas duhovnicesc. Amintim că în ajunul sărbătorii închinate hramului Mănăstirii Copou, slujba Privegherii a fost oficiată de către protosinghelul Arsenie Pohrib, secretar la Cabinetul mitropolitan din cadrul Centrului eparhial Iaşi, alături de un sobor de preoţi şi diaconi.

Părintele Iulian Gherman din Braşov, înmormântat în satul natal

Sute de credincioşi care l-au cunoscut pe părintele Iulian Gherman, slujitor la Biserica „Sfântul Dimitrie”-Tractorul din Braşov, s-au rugat duminică, 30 octombrie 2022, în biserica din localitatea Hiliţa-Costuleni, judeţul Iaşi. Părintele Iulian, plecat la Domnul joi, 27 octombrie, a fost unul dintre cei mai apreciaţi duhovnici din oraşul Braşov.

Biserica din localitatea Hiliţa, comuna Costuleni, judeţul Iaşi, a adăpostit pentru două zile sicriul cu trupul neînsufleţit al părintelui Iulian Gherman, slujitor la Biserica „Sfântul Dimitrie”-Tractorul din Braşov. Vrednicul slujitor, iubit de sute de braşoveni care l-au avut povăţuitor duhovnicesc, a plecat la ceruri joi, 27 octombrie 2022, în ziua cinstirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Cu ochii înlăcrimaţi, peste o sută de braşoveni au parcurs duminică, 30 octombrie, câteva sute de kilometri pentru a ajunge la Hiliţa, satul natal al părintelui Iulian. Oamenii au aprins lumânări pentru odihna celui ce se bucură cu sfinţii şi au lăsat în dreptul sicriului coroane şi flori în semn de preţuire şi de recunoştinţă pentru toată jertfa din anii de slujire. Sfânta Liturghie din biserica Parohiei Hiliţa a fost oficiată de către un sobor de preoţi, iar răspunsurile la strană au fost oferite de către credincioşii pe care i-a povăţuit pe calea mântuirii. Ca un ultim omagiu, interpreta de muzică populară Elena Pădure, fiică duhovnicească a părintelui, a interpretat la momentul Chinonicului cântarea „Ridica-voi ochii mei la ceruri”. Predica la Duminica a 22-a după Rusalii, a fost ţinută de către părintele Iulian Gherman, fiul părintelui mutat la Domnul, care i-a îndemnat pe cei prezenţi să păstreze dreapta credinţă şi să aplice în viaţa lor învăţăturile şi îndemnurile tatălui său, pentru a dobândi viaţa veşnică.

Doi ierarhi au transmis mesaje de condoleanţe

În jurul prânzului, pe o vreme mohorâtă dar caldă, în biserica aşezământului parohial din Hiliţa s-a săvârşit Slujba Înmormântării preoţilor, în prezenţa membrilor familiei, a foştilor colegi, a fiilor duhovniceşti ai părintelui şi a numeroşi credincioşi care l-au cunoscut şi admirat. Soborul slujitorilor a fost condus de către părintele Dumitru Boboc, inspector eparhial bisericesc în cadrul Centrului eparhial Iaşi. Din sobor a mai făcut parte şi părintele Petru Fercal, protopop al Protopopiatului Botoşani. Printre rudele prezente s-a numărat şi primarul oraşului Iaşi, Mihai Chirica. Predica de la finalul înmormântării a fost ţinută de către preotul paroh Eduard Mihail Axinte, care a vorbit despre slujirea preoţească. Mesajul de condoleanţe al Înaltpreasfinţitului Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, a fost citit de către părintele Adrian Apostol de la Parohia Ortodoxă Română Arbucies din Barcelona, Spania. Părintele inspector Dumitru Boboc a rememorat câteva amintiri cu părintele Iulian din anii de studiu la Seminarul Teologic Liceal Ortodox de la Mănăstirea Neamţ. De asemenea, părintele inspector a trasmis condoleanţe din partea Preasfinţitului Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care l-a cunoscut pe părintele Iulian. Păintele inspector a citit apoi din partea ierarhului un fragment din Moise Aghioritul: „În viaţă dăm examene. Dacă ne-am biruit patimile, dacă am dorit iubirea, dacă am urât răul, dacă ne-am cunoscut pe noi înşine, dacă L-am întâlnit pe Dumnezeu, atunci am găsit scopul, ţinta, sensul vieţii. Am trecut examenele, suntem câştigători. Simţim mireasma veşniciei. Nu ne temem de moarte. Nu ni se pare obositoare viaţa. Ne pocăim. Nădăjduim. Ne bucurăm”.

Iubitor de rugăciune şi de oameni

Slujba a continuat prin cântarea „Veşnica pomenire”, iar apoi sicriul cu trupul vrednicului slujitor a fost purtat în jurul bisericii din Hiliţa, în dangătul clopotelor şi al cântărilor funebre. Cortegiul s-a îndreptat apoi spre cimitir, pe o uliţă îngustă acoperită pe alocuri de un covor cu frunze. Aici părintele Iulian a fost aşezat lângă mormintele celor din neamul lui. Poate deloc întâmplător, în timpul coborârii sicriului în mormânt, o adiere de vânt a mişcat pentru câteva clipe pomii, ca semn al prezenţei sufletului părintelui la acest moment duhovnicesc. Ani la rând, părintele Iulian a îndurat şi înfruntat cu smerenie multe greutăţi, după cum au mărturisit cei ce l-au cunoscut. Elena Pădure: „Pe părintele îl cunosc de peste 25 de ani. Mi-a fost duhovnic în ultimii ani. A fost cel mai bun preot din oraşul Braşov pentru că iubea în primul rând rugăciunea şi pe oameni. S-a jertfit pentru credincioşii pe care i-a primit de la Dumnezeu. Nu a ţinut cont de odihnă, stând ore întregi la Taina Spovedaniei pentru noi. Ne-a învăţat lucruri deosebite! Am venit de la Braşov în satul sfinţiei sale pentru a-l conduce pe ultimul drum şi să ne rugăm pentru odihna sufletului său”. Irina Mitu: „Ore întregi stătea în biserică pentru a se ruga împreună cu credincioşii. Oamenii îl iubeau foarte mult pentru că avea dragoste pentru sfintele slujbe. Mereu îl urmam la bisericile în care slujea, pentru a ne folosi de rugăciunea sa şi de cuvântul de învăţătură”. Părintele Iulian a fost reazem pentru sute de fii duhovniceşti, pe care i-a povăţuit pe calea mântuirii şi pe care i-a ajutat în diferite forme. Misiunea părintelui pe acest pământ nu s-a încheiat, ci continuă prin sufletele celor ce s-au învrednicit să primească harul lui Dumnezeu prin mâna sa şi prin rugăciunile de zi de noapte pe care le înălţa împreună cu oamenii.

 

Racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, în pelerinaj la Mănăstirea Voroneț

La Mănăstirea Voroneț din orașul Gura Humorului, județul Suceava, au poposit marți, 25 octombrie 2022, moaștele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Racla Sfântului a ajuns în străvechea așezare monahală cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, în cadrul evenimentelor aniversare dedicate Anului Jubileu „Moștenirea Mușatină – credință, cultură, istorie”. Odorul de mare preţ este purtat în zilele de 24 şi 25 octombrie în pelerinaj la bisericile și mănăstirile ctitorite de domni și de boieri în Țara Moldovei. Delegaţia care a condus procesiunea a fost condusă de către Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. În faţa scenei Judecăţii de Apoi s-a rostit o ectenie şi o rugăciune, în prezenţa obştii Mănăstirii Voroneţ şi a numeroşi credincioşi care au ţinut în mâini lumănări aprinse.

Mănăstirea Voroneţ are o legătură foarte specială cu Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Acum 475 de ani, martiriul său a fost pictat pe faţada de sud a istoricei mănăstiri, ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Sfântul Ioan a vizitat Mănăstirea Voroneţ pe care a înconjurat-o, lăsând aici harul şi puterea sa de mijlocire înaintea Bunului Dumnezeu. În 1313, Sfântul a fost martirizat în Cetatea Albă, iar în 1402, Domnitorul Alexandru cel Bun a dorit ca moaştele Sfântului Ioan să fie ocrotitoare ale întregii Moldove împotriva năvălitorilor. În stânga intrării în biserică avem reprezentată ziua de 24 iunie 1402, când prăznuim aducerea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou. În 1457, când Mitropolitul Grigorie Roşca a dorit să înveşmânteze biserica Mănăstirii Voroneţ cu pictură exterioară, martiriul Sfântului a fost zugrăvit deasupra intrării în sfântul locaş. După 475 de ani, Sfântul a venit să-şi vadă istoria sa zugrăvită la Voroneţ”, a amintit stavrofora Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ.

 

Liturghie arhierească la serbarea celui de-al doilea hram al Mănăstirii Humor

Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat duminică, 19 iunie 2022, Sfânta Liturghie la Mănăstirea Humor din judeţul Suceava. Locaşul de închinăciune al aşezării monahale şi-a serbat al doilea hram – Soborul Tuturor Sfinţilor.

Credincioşii au participat în Duminica Tuturor Sfinţilor în număr mare la serbarea celui de-al doilea hram al Mănăstirii Humor din judeţul Suceava. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Slujba a fost oficiată pe scena special amenajată şi împodobită cu flori în incinta aşezământului monastic. La slujbă au participat stareţe de la mai multe mănăstiri din Bucovina. Mulţi credincioşi au venit la hram îmbrăcaţi în portul popular naţional. Răspunsurile la strană au fost oferite de Grupul psaltic „Sfântul Inochentie de la Probota” din Suceava, dirijat de către părintele Constantin Dan Magdalena.

„Să ne rugăm ca sufletul nostru să devină purtător de har”

Preasfinţitul Părinte Veniamin a ţinut după citirea Sfintei Evanghelii un cuvânt de învăţătură în care a făcut referire la semnificaţia Duminicii Tuturor Sfinţilor: „Să ne gândim la felul în care Sfinţii şi-au închinat viaţa lui Dumnezeu. Unii dintre ei au săvârşit minuni încă din timpul vieţii, primind de la Dumnezeu daruri deosebite. În Duminica închinată Tuturor Sfinţilor să-i pomenim pe cei dragi ai noştri. Să ne rugăm ca sufletul nostru să devină purtător de har şi sălaş al lui Dumnezeu. Să facem lucrător harul Sfântului Botez, prin asumarea credinţei şi prin mărturisirea acesteia în faţa tuturor”. Stavofora Parascheva Sorohan, stareţa Mănăstirii Humor, a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic pentru că a binecuvântat ca Părintele Episcop Veniamin să slujească la serbarea celui de-al doilea hram. În acelaşi timp, a apreciat dragostea credincioşilor din localitatea Mănăstirea Humorului pentru tradiţiile şi pentru credinţa ortodoxă: „Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Calinic, PS Veniamin ne-a binecuvântat în această zi şi a înfrumuseţat hramul mănăstirii noastre prin slujirea Sfintei Liturghii. Bucuria din această zi, dăruite de Maica Domnului şi de Soborul Tuturor Sfinţilor, este fără margini”. Programul liturgic s-a încheiat cu un Trisaghion pentru ctitorii aşezării monahale.

Scurt istoric al Mănăstirii Humor

Locaşul de închinăciune al Mănăstirii Humor este închinat Adormirii Maicii Domnului şi Soborului Tuturor Sfinţilor. Al doilea hram al aşezământului monastic a fost primit pe 14 iunie 2020, cu prilejul resfinţirii bisericii-monument. Biserica Mănăstirii Humor îşi are începuturile în vremea domniei lui Alexandru Ioan Bun, când, ascunsă între codri, se ridica aici cea dintâi aşezare mănăstirească, ctitoria marelui vornic Ioan (1415). La începutul secolului al XVI-lea, în 1527, a fost jefuită şi distrusă de tătari. Biserica fusese înzestrată cu obiecte preţioase şi manuscrise, dintre care, cel mai de preţ care se păstrează şi astăzi este Tetraevangheliarul din 1473, dăruit de către Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. În vremea lui Petru Rareş, mănăstirea este cuprinsă în opera de restaurare, la care a contribuit şi marele logofăt Toader Bubuiog. În 1535, ctitorul a reunit o echipă de meşteri zugravi care să realizeze decorarea noii biserici. Ceea ce caracterizează pictura Mănăstirii Humor este este unitatea de tonalitate cromatică, datorită predominaţiei diferitelor nuanţe de roşu, culoare specifică acestui sfânt locaş. În 1641, Vasile Lupu construieşte Turnul de apărare şi zidul de împrejmuire. La 1650, cazacii lui Timuş Hielminţki incendiază biserica şi dărâmă turnul până la primul etaj. În 1785, odată cu intrarea Bucovinei sub dominaţia austro-ungară, mănăstirea este desfiinţată, rămânând închisă până în 1800, când devine biserică parohială pentru comunitatea formată în jurul acesteia. Îmediat după 1900, Nicolae Iorga, pe atunci prim-ministru, restaurează turnul după proiectul iniţial. În 1991, pe 1 iulie, se reînfiinţează ca mănăstire de maici, cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la iniţiativa vrednicului de pomenire Arhiepiscop Pimen.